Welcome to Primaria comunei Tanacu, judetul Vaslui   Apasa pentru a asculta! Welcome to Primaria comunei Tanacu, judetul Vaslui Powered By GSpeech

primariatanacu-vaslui.ro

Macheta de date comuna Tanacu

I.1. POPULATIE

Potenţialul demografic: COMUNA TANACU cu un număr redus de locuitori (cca 2197), cu o densitate a populaţiei foarte mică ((38 loc/Km.p.), cu o populaţie îmbătrânită, cu grad redus de întinerire şi cu resurse mari de populaţie activă, cu resurse agricole de persoană activă moderate (65 persoane la 100 ha teren agricol.

Populatie

1999

2009

Evolutie /

Regresie

1998-2008

Din care

in

2005-2008

Soldul migrarii

1998-2008

Persoane

Sub 14 ani

2008

Persoane peste 60 ani

2008

Populatie activa (intre 14 si 60 ani)

2008

Persoane in somaj

2008

Persoane cu ajutor social

2008

Total

din care:

2426

2350

- 76

- 30

30

623

746

981

23

149

-Masculin

-Feminin

 

1340

1010

-          40

-          36

14

16

17

13

392

231

412

334

536

445

14

9

96

53

Minoritati

-rromi

-………….

-………….

-………….

-

--

-

-

 

-

-

-

-

-

Detalii suplimentare

Populaţie actvă = 854

Salariaţi (angajaţi) = 115

Fermieri în ferma proprie de semisubzistenţă = 15

   

Persoane în şomaj = 49

Nr. Persoane efectiv în somaj = 49

Detalii: de când se află în şomaj, din ce domeniu provin, ce grad de calificare au, din ce

Nr. persoane în căutarea unui loc de muncă = 102

 

I.2. PATRIMONIU DE MEDIU

COMUNA

Relief

Pondere

Rauri (ml)/

Lacuri (mp)

Specii

plante

Specii animale

Specii

pasari

Specii

pesti

Arii naturale protejate

Zone naturale cu potential turistic

TANACU

Campie

Deal

…….

…%

80,1 %

Râul Burghina

- IAZ BAHNĂ ŞI TOPU (380.000 mp)

-Tufa lemnoasă (caragana frutex)

-circel (Epheda distachia)

- ai sălbatic (aliun mascatum)

- ai de stepă (alium tauricum)

- sparceta (orabrychis areraria)

- zambila pitică (Hzacinthella)

-pălămida (cirsium seralatum)

- vulpea

- mistrţul

- ciuta

- ipure

-popândăul

- vrabia

- rata salbatica

- potârnichea

-prepelita

Crap

Caras

Novac

Fitofag

Rezervaţia botanică Coastele Rupturii

Rezervaţia botanică Coastele Rupturii

                   

Prezentarea zonelor existente sau propuse pentru reţeaua Natura 2000 şi/sau rezervaţi:

Numele zonei

Suprafaţa în ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)

Produse provenite din aceste zone

neafectate de pesticide/ingrasaminte

Rezervaţia botanică „Coastele rupturii

6,00

   

            In partea de SE a comunei Tanacu la circa 2 km. de sat se intinde un versant cu expozitie vestica afectat puternic de eroziune si alunecari, unde este identificata o suprafaţă de 6,0 ha numita - Coasta Rupturile. Administratorul legal al rezervatiei este Primaria comunei Tanacu.

             Coordonatele geografice ale rezervaţiei sunt: 46*40’13” lat. N si 27*51’ 10” long. E - pozitia 2776 conform Legii nr. 5/2000.

            Substratul geologic de varsta sarmatina este alcatuit dintr-un complex de marne si nisipuri fine, argiloase cu numeroase crotovine la suprafata si cochilii de lamelibranchiate. Aceasta suprafata are o structura corelata cu regimul precipitaţiilor pe fondul distructiv al vegetatiei in urma pasunatului, a favorizat alunecari de mari proportii incat terenul este scos din folosinta.

             Pe acest versant abrupt cu inclinare, ce trece de 35 % se afla o vegetatie cu numeroase discotinuitati edificata de barbisoara (Batriochloa ischaemum). In aceste condiţii s-a pastrat o populaie viguroasa de tufa lemnoasa (Caragana frutex), element continental irano-turanian, cu exceptional rol fitogeografic. Alte raritati floristice: circel (Ephedra distachya), ruscuta (Adonis hybrida), ai salbatic (Allium moschatum), ai de stepa (A. tauricum), Bellevalia sarmatica (liliaceu cunoscut în flora ţării noastre numai în câteva staţiuni de pe teritoriul judeţului Vaslui), sparceta (Onobrychis arenaria), zambila pitica (Hyacinthella leucophaea), palamida (Cirsium serrulatum), s.a.

            La vest de rezervaţie este “Iazul Bahnă” care pe aceiaşi direcţie se poate dezvolta agroturismul, pentru dezvoltarea acestui sector de activitate sunt necesare investiţii în infrastructură.

            Rezervaţia se menţine pentru cercetări ştiinţifice

            1.3. Patrimoniu arhitectural şi cultural

           La originea satului Tanacu, ca la a multora dintre aşezările româneşti, se află o biserică, căci oricât adevăr ar aubzista în zicala latinească „primum vivere, deinde philosophari”, omul nu poate trăi fără a crede înceva şi a încerca să înţeleagă scopul vieţii.

Miezul de rezistrnţă împotriva vicisitudinilor istoriei îl constituie credinţa întru-un ideal, în viitor, în calităţile poporului tău. Credinţa s-a confundat cu naţionalitatea, aşa cum s-a întâmplat cu populaţia din proviinţiile despărţite vremelnic de patria mamă, unde a fi creştin ortodox era sinonim cu obârşia română.

            Biserica din loazbe de stejar a Tanacului şi a Milianei a durat până în anul 1820 când a ars. Pe temeliile ei s-a construit în 1826 o altă biserică cu hramul „Sf. Voievozi Mihail şi Gavril”, după cum o atestă pisania crestată pe grinda frumos scluptată ce desparte naosul de pronaus. E alcătuită din blăni de stajar încheiate la colţuri în formă de coadă de rândunică. A fost reparată de mai multe ori şi în anul 1979 a fost renovată total, înlocuinduse acoperişul. I s-a turnat fundaţie de beton, a fost mărit pridvorul montându-se două uşi frumos scluptate, a fosr repictată, împrejmuită cu gard de fier pe fundaţie de betorn, biserica este înscrisă ca monument istoric.

            În Burgheleşti prima biserică a fost construită în 1819 de serdarul Toma Buzdugan împreună cu obştea satului şi are hramul „Sf. Nicolae”. A fost reparată în anul 1892 – 1902. Are un policandru donat de Vasile Gavriluţă, erou din războiul neatârnării. Clădirea rezstă bine şi astăzi, fiind bine întreţinută. I s-a schimbat acoperişul cu argeaua nouă în anul 1979. Şi la această biserică naosul e despărţit de pronaus printr-o grindă de stejar frumos scluptată cu soarele şi luna în centru şi o monogramă. Lăţime grinzii este de 80 cm şi grosimea de 12 cm, ceea ce arată că pădurile din jur aveau stejari falnici, seculari.

            În satul component Beneşti există biserica de sat zidită în anul 1862 cu hramul „Sf. Nicolae”, reparată în anul 1908 şi refăcută în anul 1950. mai este o bisericuţă făcută din vălătuci, numită a Romăşcenilor cu hramul „Sf. Maria”. A fost construită în anul 1810, refăcută în anul 1810, refăcută în anul 1889 şi reconstruită în anul 1972 de preotul Nicolae Trofin, acestă bisericuţă e situată în cimitirul din partea de sud a satului.

Pentru satul Tanacu, un titlu de mândrie îl constituie faptul că s-a păstrat caracterul de sat răzeş, spre deosebire chiar de satele componente Beneşti şi fostul sătucean Burgheleşti

Comuna

Cetati si castele

Biserici si manastiri

Case memoriale

Vestigii romane / dacice

TANACU

……..

……..

……..

SF. VOIEVOZI

SF. NICOLAE

Manastirea Sf. Treime

-

-

Comuna

Mestesuguri locale

Tipuri de turism practicate in zona

Obiceiuri locale

Sarbatori locale

TANACU

……..

……..

……..

De agrement si odihna…

Cultural si religios…

Vanatoare / pescuit…

Agroturism

HRAMUL BISERICILOR

….

II. Economia locală

-          Agricultura (culturi de câmp şi creşterea animalelor) cu tendinţe de diversificare a activităţii neagricole: comerţ, depozitarea şi prelucrarea produselor agricole, industrie locală şi prestări servicii;

II.1 Repartizarea populaţiei active

Va fi evidenţiată repartizarea populaţiei active (personalului salariat) în principalele domenii de activitate, conform tabelului de mai jos, precum şi o eventuală structură pe sectoare economice (industrie, comerţ, servicii, construcţii, agricultură etc.) în ultimii 5 ani.

 

Populaţia activă

Sector agricol

Sector industrial

Sector

Artizanat

Sector de comerţ

Sector privind serviciile

Total

854

740

15

-

22

77

%

100

31,48

0,64

0

0,94

3,27

II.2 Agricultură

Întrucât majoritatea actorilor rurali au legătură (în diferite proporţii) cu sectorul agricol este bine de scos în evidenţă structura acestui domeniu conform tabelului de mai jos.

 

Nr.capete de animale împărţite pe zone de relief

Terenuri arabile (Ha) – pe zone de relief

din care:

Păduri pe zonă de relief

(Ha)

Productive pe

zonă de relief

(Ha)

Neproductive zonă de relief

(Ha)

Păşuni pe zonă de relief

(Ha)

Viţă de vie şi livezi pe zonă de relief

(Ha)

Total

3400

3982

3500

482

711

112

225

%

100

100

56

7,70

11

1,80

3,6

COMUNA TANACU are un profil economic agriclol (culturi de câmp şi creşterea animalelor), cu un potenţial productiv ridicat al terenurilor arabile, foarte scăzut pentru păşuni şi fâneţe, scăzut pentru vii şi foarte scăzut pentru livezi, exploatarea terenurilor este de 69,2% individual, asociaţii individuale şi 38,8 % exploataţii cu personalitate juridică.

Pentru creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, aceste sectoare prezintă oportunitate de modernizare a exploataţiilor agricole prin îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi îmbunătăţirea valorii economice a pădurii.

Exploatatii

Vegetale de camp

Legume

Livada

Vii

Padure

Marime

0-1  ha - %

1-5 ha - %

5-15 ha - %

15-50 ha - %

50-100 ha - %

>100 ha - %

3900 ha

58,64 %

8,71 %

1,53 %

1,41 %

4,07 %

25,64 %

82,00 ha

97,57 %

2,43 %

20,00 ha

60,5 %

6,0 %

33,50 %

 

660 ha

26,19 %

1,06 %

72,75 %

Mod exploatare

Arendare - %

In asociatii - %

Firma - %

Cont propriu - %

32, 65 %

63,38

2,43 %

97,57 %

   

72,75 %

27,25 %

Agricultura ecologica

Cultura ….

         

Culturi dominante

Grau -        22, 87 %

Orz -            5,%

Porumb -   28,78%

Fl. Soare -   %

etc

Rosii - 12, 9 %

Ardei -    2,43 %

Castraveti – 1,21 %

Pepeni -      12,04 %

etc.               72,13 %

Prun

Cires/ Visin 24,41 %

Mar/par 75,59 %

Nuc

etc

 

Stejar

Fag

Salcam

Tei/Plop

etc

Evolutie

Teren lucrat/nelucrat

Arendat / propriu

Culturi

Lucrat = 3400 Ha

Nelucrat = 500 ha

       

Procesare locala

Mori de grau

Mori de porumb/ furaje

Prese de ulei

Gatere

2        mori furaje

1

       

Produse traditionale locale

Pâinea Vasluiancă naturală la vatră de pmânt

-

-

Vinul

„Razesul de Tanacu”

 

Exploatatii Zootehnie

Bovină

d.care

vaca de lapte

Porcine

Ovine

Pasari

Stupi

Marime

1-5 cap - %

5-10 cap - %

10-25 cap - %

25-50 cap - %

>50 cap - %

700

98,47 %

1,53 %

700

98,47 %

1,53 %

600

100 %

550

 

15

1-20 stupi –   20,,01 %

20-50 stupi -   26,6   %

50-100 stupi - 33,33 %

>100 stupi -     20,00 %

Mod exploatare

In asociatii - %

Gospodarie - 100 %

Ferma - %

DA

DA

DA

DA

DA

DA

Zootehnie ecologica

specia….

-

-

-

-

-

-

Rase dominante

Sura de stepă

Brună

Bălţata Românească

Marele Alb

Metiş

Comună

– 20 %

- 70 %

- 10 %

…………. - %

………%

………%

- 20 %

- 70 %

- 10 %

…………. - %

………%

………%

………%

………%

………%

100 %

………%

………%

………%

………%

………%

………%

100 %

………%

………%

………%

………%

………%

………%

- 100 %

 

Evolutie

Crestere / scadere

Ferma / gospodarie

Rase

-

-

-

-

-

-

Procesare locala

Colectare lapte

Fabrica de lapte

Abatorizare

-

-

-

-

-

-

Produse traditionale

-

Caşul de Tanacu

-

Caşul de Tanacu, Caşul de Beneşti

-

-

                     

II.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

 

Total întreprinderi

Micro-întreprinderi cu 1-10 salariaţi

Întreprinderi cu 10 - 50 salariaţi

Întreprinderi cu 50 - 250 salariaţi

Întreprinderi cu peste 250 salariaţi

Număr

3

3

-

-

-

%

0,12

0,12

     

Industria locală în prezent constă în morărit, prelucrarea strugurilor şi depozitarea vinurilor, mici activităţi de prestări servicii către agricultură, tendinţe de dezvoltare a sectorului de panificaţie.

II.4 Comerţ şi sector de servicii

Activitatea industiria-agricolă este redusă şi se dezvoltă pe domeniul de prelucrarea strugurilor, depozitare şi comercializarea vinurilor ca marcă înregistrată este vinul „Răzeşul de Tanacu”, sunt intenţii în domeniul panificaţiei pentru realizarea produsului finit „Pâinea Vasluiancă naturală la vatră de pământ”, activitatea de morărit se desfăşoară prin SC BUHĂESCU SRL şi PF CĂPITANU, prestările de srvicii constau în mici activităţi de fierărie lucrări de construcţie şi activităţi agricole (arat, discuit, semănat, recoltat).

Tipuri de comerţ

Număr

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

(servicii)

Număr

% din numărul total

industriale

1

3,45

Mecanizare/reparatii

3

10,4

agricole

2

6,9

Sortare/ambalare

-

 

alimentare

20

68,9

Croitorie/tamplarie/

igiena personala

-

 

mixt

2

6,9

Internet /TV/

comunicatii

1

3,45

Total

25

100

 

4

100

Comerţul se desfăşoară cu materiale pentru construcţii, produse alimentare şi nealimentare, forţa de muncă este asimilată de acest sector în procent de 2 %, prestările de servicii sunt fferite către poulaţie în domeniul lucărilor de construcţii, mici ateliere de fierărie, şi lucrări mecanice în agricultură

III. Servicii şi infrastructuri medico-sociale

COMUNA TANACU, din punct de vedere medical este deservită de „Cabinetul Medical Individual – Dr. Antoniu Tamara-Eugenia” care are în componenţă 1 asitent şi un îngrijitor, În cadrul Primăriei comunei Tanacu este constituit un compartiment de asitenţă socială şi sprijinit printr-un asistent medical comunitar.

III..1. Echipamente prezente sau accesibilitate

Conform tabelului de mai jos, se vor completa principalele servicii de sănătate, educaţie, recreare etc., care funcţionează pentru populaţie şi infrastructura medico – socială existentă

Servicii

Categorii

Observatii*

Invăţamânt

Primar

1

Secundar

-

Universitar

-

Altele...

-

Medicale

Medic

1

Cabinet stomatologic

-

Spital

-

Altele....

-

Sportive

Terenuri sportive (de fotbal, tenis...)

-

Sala de Sport

-

Piscine

-

Altele...

-

Altele...

 

-

* - in cazul inexistenţei, precizaţi modul de asigurare a acestora (distanţe, locaţii...)

La distanţă de cca. 1,5-2,5 Km sunt copii care fac naveta pe ruta Beneşti – Tanacu pentru a fregventa cursurile la clasele I - VIII

Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale

Pentru o bună deservire a serviciilor medicale se poate spune ca un impediment este naveta, insuficienţă medici şi asitenţi medicali, în clădirea actuală a dispensarului medical se impune o intrvenţie de reabilitare a clădirii.

III.2. Activităţi sociale şi instituţii locale

Se vor prezenta instituţiile locale (primării, consilii etc.), asociaţiile de comune, de consilii etc. din zona respectivă, precum şi principalele activităţi sociale în care acestea sunt implicate şi de care beneficiază comunităţile locale.

De asemenea vor fi prezentate cele mai relevante ONG-uri, asociaţii locale (agricole, comerciale...), precum şi domeniul de intervenţie a acestora şi influenţele asupra dezvoltării zonei respective.

III.3 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

Pentru teritoriul respectiv va trebui efectuată o scurtă prezentare a politicilor de dezvoltare locală întreprinse în teritoriu, şi în special a celor care au fost sprijinite prin diferite fonduri europene sau prin Banca Mondială atat pentru Administratia locala cat si pentru mediul privat si ONG.

COMUNA

Proiecte

SAPARD/FEADR

Proiecte

PHARE/ POR

Proiecte

ISPA

Proiecte

BANCA MONDIALA

APL TANACU

Titlu PROICET INTEGRAT M – 322 Obiectiv „Modernizare străzi în localitatea Tanacu, Reabilitare camin cultural Construcţie centru Aterschool şi Achiziţie utilaj”

Valoare 2.500.000 euro

Din care finantare locala

Stadiul implementarii. Depus FEADR-M 322 – are efectuată vizita în teren – promovat pentru selecţie

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu „CONSOLIDARE ŞI RECONSTRUCŢIE”

Obiectiv:     ŞCOALA

CLASELE I-VIII TANACU

Valoare 3.205.537.000 LEI ROL

Din care finantare locala

Stadiul implementarii: terminat 2001

 

Titlu …

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu „RECONSTRUCŢIE”

Obiectiv ŞCOALA CLASELE I-IV BENEŞTI

Valoare 2.953720.400 LEI ROL

Din care finantare locala

Stadiul implementarii: terminat 2000

 

Titlu …

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu: „CONSTRUIRE”

Obiectiv: GRĂDINIŢĂ 3 GRUPE - TANACU

Valoare 2545.888,66 LEI RON ROL

Din care finantare locala

Stadiul implementarii: terminat 2008

 

Titlu …

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu: „CONSTRUIRE”

Obiectiv: GRĂDINIŢĂ 3 GRUPE - TANACU

Valoare 2545.888,66 LEI RON ROL

Din care finantare locala

Stadiul implementarii: in curs de recepţie

PRIVAT

       

ONG

       

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

COMUNA TANACU este situată în partea centrală a judeţului Vaslui la est de municipiului Vaslui, în Podişul Central al Moldovei şi are un relief caracteristic zonei de dealuri din care face parte. Această comună se întinde pe cursul inferior al zonei interfluviale dintre râurile Vasluieţ şi pârâul Crasna spre izvoarele valea satului afluient dreapta al pârăului Burghina şi ordinul II al Crasnei,   din punct de vedere al organizării administrativ – teritoriale, comuna Tanacu, fost reorganizata prin Legea nr. 84/2004 şi este compusă din două sate : Tanacu şi Beneşti

Reşedinţa comunei este satul Tanacu, situat la o distanţă de 17 Km de muncipiul Vaslui, poziţia geografică favorizează comunicarea în direcţiile est – vest pe DC 27A – DJ 244 K cu legătură la DN 24 care intermediază legătura cu staţia CFR Vaslui.

DJ 244 K proneşte din DN 24, iar comuna Tanacu este străbătută pe o lungime de 12 Km, infrastructura acestui segment de drum este structurată astfel: 4,2 Km asfalt, 0,8 Km pietruit şi 7 Km pământ iar în punctul Bahnă traverseză râul Burghina peste un pod al cărui siguranţă nu numai prezintă siguranţă.

Această poziţie geografică – inclusiv distanţa relativ mică faţă de municipiul Vaslui, reşedinţa de judeţ Vaslui – favorizează în perspectivă dezvoltarea comunei.

            Satul Tanacu dispune de o reţea de drumuri în lungime de 29 Km + 566 m din care:

-          11 Km + 168 m pietruit şi solicită intervenţii pentru întreţinere cu agregate, refuz ciur şi pietriş;

-          18 Km + 398 m sunt din pământ şi devin greu practicabile pe timp nefavorabil;

Satul Beneşti dispune de o retea de drumuri în lungime de 9 Km + 628 m din care:

-          4Km + 566 m pietruiţi şi sunt necesare materiale pentru întreţinere;

-          5 Km + 282 m. sunt din pământ şi devin greu practicabile pe timp nefavorabil:

            Satul Beneşti este situat pe valea pârâului Dumbrava, afluient dreapta pârâului Burghina, ce desparte localitatea în două, circa 30 % din sat este aplasat pe partea de est a localităţii iar legătura cu centrul satului şi satul Tanacu reşedinţa de comună se face prin traversarea pârâului valea satului cu legărură în DC 27.

           

GRUPUL DE LUCRU LOCAL

COMUNA TANACU

 

NUME &PRENUME

FUNCTIA

NR. TELEFON

e-mail

1.COORDONATOR GRUP

2.RESPONSABIL

ECONOMIE LOCALA

3.RESPONSABIL PATRIMONIU CULTURAL

4.RESPONSABIL MEDIU

DUMITRIU   DANUŢ

ANDREI STELIANA

LUPU ELENA

LUPU ADRIAN

PRIMAR

CONTABIL

BIBLIOTECAR

STATISTICIAN

0761130070

0761130071

0753735737

0761130074

This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Apasa pentru a asculta! Powered By GSpeech