Macheta de date comuna Tanacu
I.1. POPULATIE
Potenţialul demografic: COMUNA TANACU cu un număr redus de locuitori (cca 2197), cu o densitate a populaţiei foarte mică ((38 loc/Km.p.), cu o populaţie îmbătrânită, cu grad redus de întinerire şi cu resurse mari de populaţie activă, cu resurse agricole de persoană activă moderate (65 persoane la 100 ha teren agricol.
Populatie |
1999 |
2009 |
Evolutie / Regresie 1998-2008 |
Din care in 2005-2008 |
Soldul migrarii 1998-2008 |
Persoane Sub 14 ani 2008 |
Persoane peste 60 ani 2008 |
Populatie activa (intre 14 si 60 ani) 2008 |
Persoane in somaj 2008 |
Persoane cu ajutor social 2008 |
Total din care: |
2426 |
2350 |
- 76 |
- 30 |
30 |
623 |
746 |
981 |
23 |
149 |
-Masculin -Feminin |
1340 1010 |
- 40 - 36 |
14 16 |
17 13 |
392 231 |
412 334 |
536 445 |
14 9 |
96 53 |
|
Minoritati -rromi -…………. -…………. -…………. |
- |
-- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
Detalii suplimentare
Populaţie actvă = 854 |
Salariaţi (angajaţi) = 115 |
Fermieri în ferma proprie de semisubzistenţă = 15 |
||
Persoane în şomaj = 49 |
Nr. Persoane efectiv în somaj = 49 |
Detalii: de când se află în şomaj, din ce domeniu provin, ce grad de calificare au, din ce |
Nr. persoane în căutarea unui loc de muncă = 102 |
I.2. PATRIMONIU DE MEDIU
COMUNA |
Relief |
Pondere |
Rauri (ml)/ Lacuri (mp) |
Specii plante |
Specii animale |
Specii pasari |
Specii pesti |
Arii naturale protejate |
Zone naturale cu potential turistic |
TANACU |
Campie Deal ……. |
…% 80,1 % |
Râul Burghina - IAZ BAHNĂ ŞI TOPU (380.000 mp) |
-Tufa lemnoasă (caragana frutex) -circel (Epheda distachia) - ai sălbatic (aliun mascatum) - ai de stepă (alium tauricum) - sparceta (orabrychis areraria) - zambila pitică (Hzacinthella) -pălămida (cirsium seralatum) |
- vulpea - mistrţul - ciuta - ipure -popândăul |
- vrabia - rata salbatica - potârnichea -prepelita |
Crap Caras Novac Fitofag |
Rezervaţia botanică Coastele Rupturii |
Rezervaţia botanică Coastele Rupturii |
Prezentarea zonelor existente sau propuse pentru reţeaua Natura 2000 şi/sau rezervaţi:
Numele zonei |
Suprafaţa în ha |
Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări) |
Produse provenite din aceste zone neafectate de pesticide/ingrasaminte |
Rezervaţia botanică „Coastele rupturii |
6,00 |
In partea de SE a comunei Tanacu la circa 2 km. de sat se intinde un versant cu expozitie vestica afectat puternic de eroziune si alunecari, unde este identificata o suprafaţă de 6,0 ha numita - Coasta Rupturile. Administratorul legal al rezervatiei este Primaria comunei Tanacu.
Coordonatele geografice ale rezervaţiei sunt: 46*40’13” lat. N si 27*51’ 10” long. E - pozitia 2776 conform Legii nr. 5/2000.
Substratul geologic de varsta sarmatina este alcatuit dintr-un complex de marne si nisipuri fine, argiloase cu numeroase crotovine la suprafata si cochilii de lamelibranchiate. Aceasta suprafata are o structura corelata cu regimul precipitaţiilor pe fondul distructiv al vegetatiei in urma pasunatului, a favorizat alunecari de mari proportii incat terenul este scos din folosinta.
Pe acest versant abrupt cu inclinare, ce trece de 35 % se afla o vegetatie cu numeroase discotinuitati edificata de barbisoara (Batriochloa ischaemum). In aceste condiţii s-a pastrat o populaie viguroasa de tufa lemnoasa (Caragana frutex), element continental irano-turanian, cu exceptional rol fitogeografic. Alte raritati floristice: circel (Ephedra distachya), ruscuta (Adonis hybrida), ai salbatic (Allium moschatum), ai de stepa (A. tauricum), Bellevalia sarmatica (liliaceu cunoscut în flora ţării noastre numai în câteva staţiuni de pe teritoriul judeţului Vaslui), sparceta (Onobrychis arenaria), zambila pitica (Hyacinthella leucophaea), palamida (Cirsium serrulatum), s.a.
La vest de rezervaţie este “Iazul Bahnă” care pe aceiaşi direcţie se poate dezvolta agroturismul, pentru dezvoltarea acestui sector de activitate sunt necesare investiţii în infrastructură.
Rezervaţia se menţine pentru cercetări ştiinţifice
1.3. Patrimoniu arhitectural şi cultural
La originea satului Tanacu, ca la a multora dintre aşezările româneşti, se află o biserică, căci oricât adevăr ar aubzista în zicala latinească „primum vivere, deinde philosophari”, omul nu poate trăi fără a crede înceva şi a încerca să înţeleagă scopul vieţii.
Miezul de rezistrnţă împotriva vicisitudinilor istoriei îl constituie credinţa întru-un ideal, în viitor, în calităţile poporului tău. Credinţa s-a confundat cu naţionalitatea, aşa cum s-a întâmplat cu populaţia din proviinţiile despărţite vremelnic de patria mamă, unde a fi creştin ortodox era sinonim cu obârşia română.
Biserica din loazbe de stejar a Tanacului şi a Milianei a durat până în anul 1820 când a ars. Pe temeliile ei s-a construit în 1826 o altă biserică cu hramul „Sf. Voievozi Mihail şi Gavril”, după cum o atestă pisania crestată pe grinda frumos scluptată ce desparte naosul de pronaus. E alcătuită din blăni de stajar încheiate la colţuri în formă de coadă de rândunică. A fost reparată de mai multe ori şi în anul 1979 a fost renovată total, înlocuinduse acoperişul. I s-a turnat fundaţie de beton, a fost mărit pridvorul montându-se două uşi frumos scluptate, a fosr repictată, împrejmuită cu gard de fier pe fundaţie de betorn, biserica este înscrisă ca monument istoric.
În Burgheleşti prima biserică a fost construită în 1819 de serdarul Toma Buzdugan împreună cu obştea satului şi are hramul „Sf. Nicolae”. A fost reparată în anul 1892 – 1902. Are un policandru donat de Vasile Gavriluţă, erou din războiul neatârnării. Clădirea rezstă bine şi astăzi, fiind bine întreţinută. I s-a schimbat acoperişul cu argeaua nouă în anul 1979. Şi la această biserică naosul e despărţit de pronaus printr-o grindă de stejar frumos scluptată cu soarele şi luna în centru şi o monogramă. Lăţime grinzii este de 80 cm şi grosimea de 12 cm, ceea ce arată că pădurile din jur aveau stejari falnici, seculari.
În satul component Beneşti există biserica de sat zidită în anul 1862 cu hramul „Sf. Nicolae”, reparată în anul 1908 şi refăcută în anul 1950. mai este o bisericuţă făcută din vălătuci, numită a Romăşcenilor cu hramul „Sf. Maria”. A fost construită în anul 1810, refăcută în anul 1810, refăcută în anul 1889 şi reconstruită în anul 1972 de preotul Nicolae Trofin, acestă bisericuţă e situată în cimitirul din partea de sud a satului.
Pentru satul Tanacu, un titlu de mândrie îl constituie faptul că s-a păstrat caracterul de sat răzeş, spre deosebire chiar de satele componente Beneşti şi fostul sătucean Burgheleşti
Comuna |
Cetati si castele |
Biserici si manastiri |
Case memoriale |
Vestigii romane / dacice |
TANACU |
…….. …….. …….. |
SF. VOIEVOZI SF. NICOLAE Manastirea Sf. Treime |
- |
- |
Comuna |
Mestesuguri locale |
Tipuri de turism practicate in zona |
Obiceiuri locale |
Sarbatori locale |
TANACU |
…….. …….. …….. |
De agrement si odihna… Cultural si religios… Vanatoare / pescuit… Agroturism |
HRAMUL BISERICILOR … …. … |
… |
II. Economia locală
- Agricultura (culturi de câmp şi creşterea animalelor) cu tendinţe de diversificare a activităţii neagricole: comerţ, depozitarea şi prelucrarea produselor agricole, industrie locală şi prestări servicii;
II.1 Repartizarea populaţiei active
Va fi evidenţiată repartizarea populaţiei active (personalului salariat) în principalele domenii de activitate, conform tabelului de mai jos, precum şi o eventuală structură pe sectoare economice (industrie, comerţ, servicii, construcţii, agricultură etc.) în ultimii 5 ani.
Populaţia activă |
Sector agricol |
Sector industrial |
Sector Artizanat |
Sector de comerţ |
Sector privind serviciile |
|
Total |
854 |
740 |
15 |
- |
22 |
77 |
% |
100 |
31,48 |
0,64 |
0 |
0,94 |
3,27 |
II.2 Agricultură
Întrucât majoritatea actorilor rurali au legătură (în diferite proporţii) cu sectorul agricol este bine de scos în evidenţă structura acestui domeniu conform tabelului de mai jos.
Nr.capete de animale împărţite pe zone de relief |
Terenuri arabile (Ha) – pe zone de relief |
din care: |
Păduri pe zonă de relief (Ha) |
||||
Productive pe zonă de relief (Ha) |
Neproductive zonă de relief (Ha) |
Păşuni pe zonă de relief (Ha) |
Viţă de vie şi livezi pe zonă de relief (Ha) |
||||
Total |
3400 |
3982 |
3500 |
482 |
711 |
112 |
225 |
% |
100 |
100 |
56 |
7,70 |
11 |
1,80 |
3,6 |
COMUNA TANACU are un profil economic agriclol (culturi de câmp şi creşterea animalelor), cu un potenţial productiv ridicat al terenurilor arabile, foarte scăzut pentru păşuni şi fâneţe, scăzut pentru vii şi foarte scăzut pentru livezi, exploatarea terenurilor este de 69,2% individual, asociaţii individuale şi 38,8 % exploataţii cu personalitate juridică.
Pentru creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, aceste sectoare prezintă oportunitate de modernizare a exploataţiilor agricole prin îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi îmbunătăţirea valorii economice a pădurii.
Exploatatii |
Vegetale de camp |
Legume |
Livada |
Vii |
Padure |
|||||
Marime 0-1 ha - % 1-5 ha - % 5-15 ha - % 15-50 ha - % 50-100 ha - % >100 ha - % |
3900 ha 58,64 % 8,71 % 1,53 % 1,41 % 4,07 % 25,64 % |
82,00 ha 97,57 % 2,43 % |
20,00 ha 60,5 % 6,0 % 33,50 % |
660 ha 26,19 % 1,06 % 72,75 % |
||||||
Mod exploatare Arendare - % In asociatii - % Firma - % Cont propriu - % |
32, 65 % 63,38 |
2,43 % 97,57 % |
72,75 % 27,25 % |
|||||||
Agricultura ecologica Cultura …. |
||||||||||
Culturi dominante |
Grau - 22, 87 % Orz - 5,% Porumb - 28,78% Fl. Soare - % etc |
Rosii - 12, 9 % Ardei - 2,43 % Castraveti – 1,21 % Pepeni - 12,04 % etc. 72,13 % |
Prun Cires/ Visin 24,41 % Mar/par 75,59 % Nuc etc |
Stejar Fag Salcam Tei/Plop etc |
||||||
Evolutie Teren lucrat/nelucrat Arendat / propriu Culturi |
Lucrat = 3400 Ha Nelucrat = 500 ha |
|||||||||
Procesare locala Mori de grau Mori de porumb/ furaje Prese de ulei Gatere |
2 mori furaje 1 |
|||||||||
Produse traditionale locale |
Pâinea Vasluiancă naturală la vatră de pmânt |
- |
- |
Vinul „Razesul de Tanacu” |
||||||
Exploatatii Zootehnie |
Bovină |
d.care vaca de lapte |
Porcine |
Ovine |
Pasari |
Stupi |
||||
Marime 1-5 cap - % 5-10 cap - % 10-25 cap - % 25-50 cap - % >50 cap - % |
700 98,47 % 1,53 % |
700 98,47 % 1,53 % |
600 100 % |
550 |
15 1-20 stupi – 20,,01 % 20-50 stupi - 26,6 % 50-100 stupi - 33,33 % >100 stupi - 20,00 % |
|||||
Mod exploatare In asociatii - % Gospodarie - 100 % Ferma - % |
DA |
DA |
DA |
DA |
DA |
DA |
||||
Zootehnie ecologica specia…. |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||||
Rase dominante Sura de stepă Brună Bălţata Românească Marele Alb Metiş Comună |
– 20 % - 70 % - 10 % …………. - % ………% ………% |
- 20 % - 70 % - 10 % …………. - % ………% ………% |
………% ………% ………% 100 % ………% ………% |
………% ………% ………% ………% 100 % ………% |
………% ………% ………% ………% ………% - 100 % |
|||||
Evolutie Crestere / scadere Ferma / gospodarie Rase |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||||
Procesare locala Colectare lapte Fabrica de lapte Abatorizare |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||||
Produse traditionale |
- |
Caşul de Tanacu |
- |
Caşul de Tanacu, Caşul de Beneşti |
- |
- |
||||
II.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi
Total întreprinderi |
Micro-întreprinderi cu 1-10 salariaţi |
Întreprinderi cu 10 - 50 salariaţi |
Întreprinderi cu 50 - 250 salariaţi |
Întreprinderi cu peste 250 salariaţi |
|
Număr |
3 |
3 |
- |
- |
- |
% |
0,12 |
0,12 |
Industria locală în prezent constă în morărit, prelucrarea strugurilor şi depozitarea vinurilor, mici activităţi de prestări servicii către agricultură, tendinţe de dezvoltare a sectorului de panificaţie.
II.4 Comerţ şi sector de servicii
Activitatea industiria-agricolă este redusă şi se dezvoltă pe domeniul de prelucrarea strugurilor, depozitare şi comercializarea vinurilor ca marcă înregistrată este vinul „Răzeşul de Tanacu”, sunt intenţii în domeniul panificaţiei pentru realizarea produsului finit „Pâinea Vasluiancă naturală la vatră de pământ”, activitatea de morărit se desfăşoară prin SC BUHĂESCU SRL şi PF CĂPITANU, prestările de srvicii constau în mici activităţi de fierărie lucrări de construcţie şi activităţi agricole (arat, discuit, semănat, recoltat).
Tipuri de comerţ |
Număr |
% din numărul total |
Întreprinderi din sectorul terţiar (servicii) |
Număr |
% din numărul total |
industriale |
1 |
3,45 |
Mecanizare/reparatii |
3 |
10,4 |
agricole |
2 |
6,9 |
Sortare/ambalare |
- |
|
alimentare |
20 |
68,9 |
Croitorie/tamplarie/ igiena personala |
- |
|
mixt |
2 |
6,9 |
Internet /TV/ comunicatii |
1 |
3,45 |
Total |
25 |
100 |
4 |
100 |
Comerţul se desfăşoară cu materiale pentru construcţii, produse alimentare şi nealimentare, forţa de muncă este asimilată de acest sector în procent de 2 %, prestările de servicii sunt fferite către poulaţie în domeniul lucărilor de construcţii, mici ateliere de fierărie, şi lucrări mecanice în agricultură
III. Servicii şi infrastructuri medico-sociale
COMUNA TANACU, din punct de vedere medical este deservită de „Cabinetul Medical Individual – Dr. Antoniu Tamara-Eugenia” care are în componenţă 1 asitent şi un îngrijitor, În cadrul Primăriei comunei Tanacu este constituit un compartiment de asitenţă socială şi sprijinit printr-un asistent medical comunitar.
III..1. Echipamente prezente sau accesibilitate
Conform tabelului de mai jos, se vor completa principalele servicii de sănătate, educaţie, recreare etc., care funcţionează pentru populaţie şi infrastructura medico – socială existentă
Servicii |
Categorii |
Observatii* |
Invăţamânt |
Primar |
1 |
Secundar |
- |
|
Universitar |
- |
|
Altele... |
- |
|
Medicale |
Medic |
1 |
Cabinet stomatologic |
- |
|
Spital |
- |
|
Altele.... |
- |
|
Sportive |
Terenuri sportive (de fotbal, tenis...) |
- |
Sala de Sport |
- |
|
Piscine |
- |
|
Altele... |
- |
|
Altele... |
- |
* - in cazul inexistenţei, precizaţi modul de asigurare a acestora (distanţe, locaţii...)
La distanţă de cca. 1,5-2,5 Km sunt copii care fac naveta pe ruta Beneşti – Tanacu pentru a fregventa cursurile la clasele I - VIII
Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale
Pentru o bună deservire a serviciilor medicale se poate spune ca un impediment este naveta, insuficienţă medici şi asitenţi medicali, în clădirea actuală a dispensarului medical se impune o intrvenţie de reabilitare a clădirii.
III.2. Activităţi sociale şi instituţii locale
Se vor prezenta instituţiile locale (primării, consilii etc.), asociaţiile de comune, de consilii etc. din zona respectivă, precum şi principalele activităţi sociale în care acestea sunt implicate şi de care beneficiază comunităţile locale.
De asemenea vor fi prezentate cele mai relevante ONG-uri, asociaţii locale (agricole, comerciale...), precum şi domeniul de intervenţie a acestora şi influenţele asupra dezvoltării zonei respective.
III.3 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu
Pentru teritoriul respectiv va trebui efectuată o scurtă prezentare a politicilor de dezvoltare locală întreprinse în teritoriu, şi în special a celor care au fost sprijinite prin diferite fonduri europene sau prin Banca Mondială atat pentru Administratia locala cat si pentru mediul privat si ONG.
COMUNA |
Proiecte SAPARD/FEADR |
Proiecte PHARE/ POR |
Proiecte ISPA |
Proiecte BANCA MONDIALA |
APL TANACU |
Titlu PROICET INTEGRAT M – 322 Obiectiv „Modernizare străzi în localitatea Tanacu, Reabilitare camin cultural Construcţie centru Aterschool şi Achiziţie utilaj” Valoare 2.500.000 euro Din care finantare locala Stadiul implementarii. Depus FEADR-M 322 – are efectuată vizita în teren – promovat pentru selecţie |
Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu „CONSOLIDARE ŞI RECONSTRUCŢIE” Obiectiv: ŞCOALA CLASELE I-VIII TANACU Valoare 3.205.537.000 LEI ROL Din care finantare locala Stadiul implementarii: terminat 2001 |
Titlu … Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu „RECONSTRUCŢIE” Obiectiv ŞCOALA CLASELE I-IV BENEŞTI Valoare 2.953720.400 LEI ROL Din care finantare locala Stadiul implementarii: terminat 2000 |
|
Titlu … Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu: „CONSTRUIRE” Obiectiv: GRĂDINIŢĂ 3 GRUPE - TANACU Valoare 2545.888,66 LEI RON ROL Din care finantare locala Stadiul implementarii: terminat 2008 |
|
Titlu … Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii |
Titlu: „CONSTRUIRE” Obiectiv: GRĂDINIŢĂ 3 GRUPE - TANACU Valoare 2545.888,66 LEI RON ROL Din care finantare locala Stadiul implementarii: in curs de recepţie |
|
PRIVAT |
||||
ONG |
II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului
COMUNA TANACU este situată în partea centrală a judeţului Vaslui la est de municipiului Vaslui, în Podişul Central al Moldovei şi are un relief caracteristic zonei de dealuri din care face parte. Această comună se întinde pe cursul inferior al zonei interfluviale dintre râurile Vasluieţ şi pârâul Crasna spre izvoarele valea satului afluient dreapta al pârăului Burghina şi ordinul II al Crasnei, din punct de vedere al organizării administrativ – teritoriale, comuna Tanacu, fost reorganizata prin Legea nr. 84/2004 şi este compusă din două sate : Tanacu şi Beneşti
Reşedinţa comunei este satul Tanacu, situat la o distanţă de 17 Km de muncipiul Vaslui, poziţia geografică favorizează comunicarea în direcţiile est – vest pe DC 27A – DJ 244 K cu legătură la DN 24 care intermediază legătura cu staţia CFR Vaslui.
DJ 244 K proneşte din DN 24, iar comuna Tanacu este străbătută pe o lungime de 12 Km, infrastructura acestui segment de drum este structurată astfel: 4,2 Km asfalt, 0,8 Km pietruit şi 7 Km pământ iar în punctul Bahnă traverseză râul Burghina peste un pod al cărui siguranţă nu numai prezintă siguranţă.
Această poziţie geografică – inclusiv distanţa relativ mică faţă de municipiul Vaslui, reşedinţa de judeţ Vaslui – favorizează în perspectivă dezvoltarea comunei.
Satul Tanacu dispune de o reţea de drumuri în lungime de 29 Km + 566 m din care:
- 11 Km + 168 m pietruit şi solicită intervenţii pentru întreţinere cu agregate, refuz ciur şi pietriş;
- 18 Km + 398 m sunt din pământ şi devin greu practicabile pe timp nefavorabil;
Satul Beneşti dispune de o retea de drumuri în lungime de 9 Km + 628 m din care:
- 4Km + 566 m pietruiţi şi sunt necesare materiale pentru întreţinere;
- 5 Km + 282 m. sunt din pământ şi devin greu practicabile pe timp nefavorabil:
Satul Beneşti este situat pe valea pârâului Dumbrava, afluient dreapta pârâului Burghina, ce desparte localitatea în două, circa 30 % din sat este aplasat pe partea de est a localităţii iar legătura cu centrul satului şi satul Tanacu reşedinţa de comună se face prin traversarea pârâului valea satului cu legărură în DC 27.
GRUPUL DE LUCRU LOCAL
COMUNA TANACU
NUME &PRENUME |
FUNCTIA |
NR. TELEFON |
|
|
1.COORDONATOR GRUP 2.RESPONSABIL ECONOMIE LOCALA 3.RESPONSABIL PATRIMONIU CULTURAL 4.RESPONSABIL MEDIU |
DUMITRIU DANUŢ ANDREI STELIANA LUPU ELENA LUPU ADRIAN |
PRIMAR CONTABIL BIBLIOTECAR STATISTICIAN |
0761130070 0761130071 0753735737 0761130074 |
This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. |