Analiza diagnostic. Evaluarea situatiei existente

Pentru a se putea realiza o planificare riguroasa a dezvoltarii comunitatii locale s-a procedat la delimitarea a 5 domenii de interventie relevante care s-au structurat pe sectoare de interventie cu un anumit specific, delimitandu-se astfel 27 de sectoare. Structura de interventie se prezinta astfel:

In analiza nevoii si potentialului pentru fiecare sector de activitate s-au relevat resursele, necesitatile principale si mijloacele de rezolvare a acestora. S-au cules informatii, sugestii, propuneri din diferite actiuni.

S-a procedat la efectuarea analizei SWOT pentru cele 5 domenii de interventie, o investigatie si o evaluare sistematica bazata pe un proces de cunoastere, intelegere si explicare a unor fapte, fenomene, procese care au ca scop identificarea simptomelor, disfunctionalitatilor cu analiza faptelor si identificarea cauzelor. Pe baza rezultatelor analizei se elaboreaza planul strategic. In urma aplicarii acestuia situatia se redreseaza sau se amelioreaza.

Metoda SWOT de analiza diagnostic este o componenta importanta a managementului strategic.

In prezenta lucrare analiza diagnostic are 4 aspecte:

a. etapa in programul de investigare/cercetare a fiabilitatii managementul initial al administratiei locale.

b. proces care impune un mod de actiune si interpretare realizat pe baza unei metodologii proprii care se constituie din: pregatirea investigatiei, efectuarea cercetarii si analizei efective

c. rezultat interpretat prin concluziile desprinse din analiza si prin strategia elaborata

d. ca instrument in managementul administratiei publice locale util Consiliului local si aparatului executiv al Primariei din comuna Tanacu.

Din analiza diagnostic rezulta cateva elemente definitorii asupra gradului actual de dezvoltare a comunei Tanacu. Pentru elaborarea acestui capitol s-a apelat la analiza SWOT care s-a facut pentru fiecare sector si este prezentata in anexa.

In continuare vom prezenta cateva comentarii, interpretari si concluzii  

I. Domeniul Social:

Numarul si structura populatiei

La recensamantul din 1977, populatia comunei era de 3045 locuitori, in timp ce la recensamantul din 2002, comuna numara 2335 locuitori. La data de 01.07.2007 populatia satelor care alcatuiesc comuna Tanacu era de 2.337 persoane din care 1.157 femei si 1.180 barbati. Densitatea populatiei este foarte mica ( 38 loc / kmp), populatia imbatranita, cu grad redus de intinerire si cu resurse mari de populatie activa, cu resurse agricole pe persoana activa moderate ( 65 persoane la 100 ha teren agricol ).

Fenomene demografice

In anul 2007, numarul nascutilor vii a fost de 28 fata de numarul de persoane decedate de 54, ceea ce releva un indice demografic negativ.

Forta de munca si somajul

La finele anului 2007 se inregistra un numar mediu de 19 salariati in agricultura, un numar mediu de 9 salariati in comert, 1 salariat in industrie si 1 salariat in industria prelucratoare. In evidenta statistica se consemneaza un numar mediu de 14 salariati in administratia publica, 20 de salariati in invatamant si 19 salariati in sanatate si asistenta sociala. In total, se evidentiaza un numar mediu total de 83 de salariati.

In prezent 25% dintre persoanele active sunt plecate la lucru in strainatate.

(1) Sectorul Cultura si traditii:

Satul Tanacu se situeaza pe un teritoriu cu urme de locuire inca din epoca neolitica, Cultura Cucuteni. Documentar satul este atestat din secolul al XV – lea si are in componenta doua asezari, Tanacu propriu – zis si in partea de sud Burghelesti, fost satucean. La sud – est de sat se afla rezervatia botanica „Coasta Rupturi”.

Un sat component al comunei este Benesti, situat pe valea paraului Dumbrava, la est de satul Tanacu. Satul se afla pe un teritoriu cu urme de locuire cunoscute a fi din epoca bronzului ( Cultura Noua ). Cel dintai document care atesta existenta satului Benesti dateaza din anul 1429 si e reprodus in volumul ”Documente Romaniae”, carta 1449-1486, vol. I de C. Cihodaru si L. Simanschi. In privinta satului Tanacu, cel dintai document care atesta existenta satului dateaza din anul 1772-1774 si este reprodus in volumul „Moldova in epoca feudalismului (vol. VII, pagina 219). O alta marturie documentara o aflam in „Condica liuzilor” vol. VII din 1805, publicat in „Uricarul” lui Th. Codrescu.

In urma sapaturilor arheologice efectuate la locul numit „Chiscul Ulucilor”, situat la intretaierea cailor Bahna si Rapa Ulucilor, s-au descoperit o serie de piese valoroase, fapt mentionat in lucrarea „Asezari omenesti din Moldova de la paleolitic” de N. Zaharia ( 1930 ). La pagina 331 din aceeasi lucrare, este scris ca „s-a descoperit o intinsa asezare din care s-au ales fragmente de ceramica de la sfarsitul erei primare Cultura Noua, inceputul migratiei sec.IV si din perioada feudalismului timpuriu sec. XII si dezvoltat in sec. XVII”. O dovada incontestabila ca pe aceste meleaguri au fost asezari omenesti o formeaza tezaurul descoperit la Chiscul Ulucilor unde a fost satul Partanosi, constand in 141 de monede, din care 134 de argint si 7 de aur, de pe o suprafata de 150 mp, si care, probabil, au fost depozitate intr-un vas care s-a spart, iar monezile au fost imprastiate cu plugul. Din zona in care s-a descoperit tezaurul au fost adunate citeva fragmente de ceramica apartinand secolului XVI-XVII. Descoperirea acestui tezaur de la Chiscul Ulucilor atesta ca aici a fost vatra satului Tanacu.

Comuna Tanacu dispune de biblioteca si Camin Cultural care isi propun mentinerea spiritului de cultura in randul cetatenilor, mai ales pentru tanara generatie. Caminul Cultural nu este functional, necesitand lucrari de modernizare.

Pe teritoriul comunei exista 5 biserici ortodoxe construite in secolele 19 si 20. In resedinta de comuna – Tanacu – se gasesc 3 biserici, si anume: Biserica Sf. Voievozi Mihail si Gavril, construita in anul 1827 si declarata monument istoric, Biserica Sf. Nicolae, construita in anul 1819, de asemenea declarata monument istoric, precum si Biserica Sf. Apostoli Petru si Pavel, construita in anul 1993. In satul Benesti intalnim Biserica cu hramul Sf. Niculae si Sf. Marie iar in anul 2000 se amplaseaza perimetrul Manastirii Sfanta Treime, atingand limita hotarului cu comuna Solesti si Valeni.

In centrul comunei a fost ridicat un monument al eroilor, semn de cinstire a memoriei inaintasilor cazuti in lupta.

Nu exista traditie privind organizarea unei sarbatori a comunei Tanacu.

(2) Sectorul Arta:

Nu exista o manifestare locala, tipica si specifica in domeniul artei ca atare sau a artei populare.

(3) Sectorul Educatie:

Populatia scolara cuprinsa in invatamantul de toate gradele, inscrisa la inceputul anului scolar 2007/2008 a fost de 338 persoane. Dintre acestea, 113 elevi sunt inscrisi in invatamantul primar, 127 elevi inscrisi in invatamantul gimnazial iar 98 de copii sunt inscrisi la gradinite.

Personalul didactic angrenat in activitatea de invatamant este de 19 persoane, 6 cadre didactice in invatamantul primar, 9 cadre didactice in invatamantul gimnazial, la care se adauga 4 educatori.

Baza materiala este formata din 14 sali de clasa si cabinete scolare. Exista 1 cabinet de informatica dotat cu 11 calculatoare.

(4) Sectorul Asistenta sociala:

Protectia sociala de la bugetul local

Protectia sociala de la bugetul national - Persoane cu dizabilitati

La sfarsitul anului 2007 se inregistreaza 8 persoane cu dizabilitati.

(5) Sectorul Sanatate:

Structura unitatilor sanitare publice: Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie, in anul 2007, au fost realizate prin dispensarul medical care are un cabinet de medicina generala de familie deservit de cate un medic si trei cadre medicale cu studii medii. De asemenea, in comuna functioneaza un punct farmaceutic.

In anul 2007 au fost acordate 920 consultatii, consemnandu-se 147 trimiteri la investigatii de specialitate. S-au realizat cate 15 vizite la domiciliu pe saptamana pentru investigarea factorilor de risc la imbolnavire. Sunt in evidenta cabinetului 658 bolnavi cronici, dupa cum urmeaza : 25 bolnavi diabet zaharat, 37 bolnavi de boli psihice, 9 de epilepsie, 274 bolnavi hipertensiune arteriala, 185 avand cardiopatie ischemica, 49 cu alte boli cardiovasculare, 69 bolnavi de bronsita cronica, 54 de ulcer, 46 de ciroza hepatica cronica, 10 cu insuficienta renala cronica.

(6) Sectorul Ordine si siguranta publica:

Acest sector cuprinde: combaterea criminalitatii si asigurarea linistii publice, pe de o parte, si protectia civila, pe de alta parte.

In comuna Tanacu, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool. Numarul acestora este redus fata de media judetului. In scoli se organizeaza activitati cu caracter educativ - preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.

In anul 2006 s-au inregistrat 6 infractiuni in mediul intrafamilial (0 omoruri, 0 tentative de omor, 0 lovituri cauzatoare de moarte, 0 vatamari corporale, 6 furturi). S-au aplicat 85 amenzi conform Legii 61 (deranjarea ordinii publice) si 36 amenzi contraventionale. Se poate afirma ca nu exista infractionalitate in comuna.

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul comunei sunt organizate grupe de pompieri voluntari si este verificat periodic nivelul de risc de incendiu la institutii si la locuinte.

In cadrul Primariei Tanacu exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).

(7) Sectorul Conditii de locuit:

In 2007, in comuna Tanacu (satele Tanacu si Benesti ) existau 684 de locuinte, avand in medie 2 - 3 camere fiecare si o suprafata locuibila medie de 40 - 45 mp. 679 de locuinte sunt in proprietate majoritar privata. Totalul suprafetei locuibile este de 28.849 mp.

Ca materiale de constructii casele sunt construite din: pamant - 80%, lemn - 4%, piatra - 1%, caramida - 15%. Circa 98 % din case sunt cu un singur nivel iar 2% sunt cu doua niveluri.

19,73% din totalul locuintelor sunt constructii ridicate dupa 1991, fapt ce arata tendinta locuitorilor tineri de a – si construi case noi in localitatea natala.

Toate locuintele din comuna sunt bransate la reteaua electrica, iar 320 locuinte au construit instalatie de apa curenta in casa. La nivelul comunei Tanacu, in anul 2007, lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile era de 13 km, iar capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile era de 100 mc / zi. In acelasi an, cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor a fost de 15 mii mc. In comuna sunt 172 de fantani, din care o parte au CMA depasita cu nitrati si nitriti. Referitor la calitatea apei, conform analizelor efectuate de DSP Vaslui, 50% din fantani au rezultat cu probe necorespunzatoare chimic iar 33% dintre acestea au avut probe necorespunzatoare microbiologic.

Accesul la informare este exprimat de numarul de abonamente la radio – 517 si de cele 521 abonamente TV.

Rezulta un nivel relativ redus al confortului in locuinte. Si gradul de ocupare este redus; din cauza consumurilor energetice in sezonul rece suprafata locuita efectiv se restrange in jurul unei singure surse termice (soba cu lemne).

II. Domeniul Economic:

2.1. Analiza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare

Numarul si structura agentilor economici din comuna Tanacu

Pe raza comunei Tanacu isi desfasoara activitatea 36 de agenti economici cu personalitate juridica ( PF, AF, SC, Societati cu Raspundere Limitata cu sediul social sau punct de lucru in comuna) . Dintre acestia, 12 sunt cu profil agricol, 15 desfasoara activitate comerciala, 3 in industria locala, 3 sunt prestatori de servicii iar 3 firme au ca profil de activitate depozitarea si prelucrarea produselor agricole. Dintre acestia mentionam :

Din total operatori de piata, ponderea cea mai mare o detine sectorul comercial (comert cu amanuntul marfuri alimentare si nealimentare, alimentatie publica).

Cei mai multi operatori de piata sunt Asociatii Familiale si Persoane Fizice Autorizate, cu obiect preponderent de activitate in sfera comerciala.

Se remarca un nivel relativ bun al spiritului antreprenorial, dar potentialul local nu este epuizat. Persoanele active prefera mai degraba statutul de salariat, inclusiv daca pleaca in strainatate.

Activele fixe care pot fi valorificate din punct de vedere economic - active fixe concesionate: iazuri

Se constata un nivel mediu al activitatilor economice in localitate care se reflecta si in starea sociala a comunei.

Pe sectoare de activitate situatia se prezinta astfel:

(8) Sectorul Industrie: Pe langa o societate comerciala cu profil de activitate in vinificatie, nu se afla alte societati care sa detina rezultate notabile in sectorul industrial.

Trebuie mentionat faptul ca exista oportunitati de dezvoltare a sectorului industrial prin valorificarea resurselor locale materiale si umane.

(9) Sectorul Agricultura: Suprafata agricola totala a comunei este de 4975 ha. Din care suprafata arabila 3982 ha, livezi si pepiniere pomicole 19 ha, vii si pepiniere viticole 92 ha, pasuni 711 ha si fanete 170 ha. Procentual, terenul agricol se prezinta astfel: 80,1% arabil, 17,7% pasuni si fanete, 2,2 % vii si livezi.

Structura culturilor agricole se prezinta astfel : cereale pentru boabe – 2815 ha, plante uleioase – 530 ha, plante de nutret – 320 ha, legume de camp si in solarii – 77ha, cartofi – 20 ha, plante pentru industrializare – 10 ha, leguminoase boabe – 2 ha.

In privinta potentialului productiv al terenului, precizam ca acesta este ridicat pentru arabil (51 puncte/ha), foarte scazut pentru pasuni si fanete (25 puncte/ha), scazut pentru vii (30 puncte/ha) si foarte scazut pentru livezi (26 puncte/ha).

Ca mod de exploatare a terenurilor, 30,8% reprezinta exploatatiile cu personalitate juridica iar 69,2% reprezinta exploatatia individuala. Dimensiunea medie a unei exploatatii individuale este de 1,8 ha iar la cele cu personalitate juridica este de 134 ha.

In privinta inzestrarii tehnice, datele statistice indica 117 ha arabil, vii si livezi pe tractor de 65 CP conventional si o caruta la 5,9 exploatatii agricole.

In gospodariile populatiei exista activitati de crestere a animalelor pentru satisfacerea nevoilor alimentare proprii fiecarei gospodarii. Dimensiunea acestei activitati rezulta din urmatoarea situatie la sfarsitul anului 2007:

In ceea ce priveste culturile de camp se constata ca terenul are o fertilitate medie iar tehnologiile aplicate sunt corespunzatoare. Mecanizarea se face numai unde se impune, din cauza costurilor ridicate in raport cu nivelul veniturilor inregistrate prin valorificarea recoltelor. Desi majoritatea populatiei isi castiga existenta de pe urma agriculturii nivelul de trai este coborat.

Sectorul horticol este dezvoltat in perimetrul gospodariilor populatiei; predomina prunul, ciresul, visinul si marul.

Activitatile de prelucrare primara a produselor agricole (mori pentru cereale) sunt reprezentate. Se asigura necesarul casnic al populatiei locale de malai si faina de grau. Exista initiative de construire a unor afaceri bazate pe prelucrarea unor cantitati de recolte pentru comert sau pentru o combinare adecvata cu cresterea animalelor in regim intensiv. Se remarca 2 firme care se ocupa cu cresterea si comercializarea animalelor vii si alte 2 firme cu activitate de morarit.

Pe raza comunei Tanacu nu sunt suprafete de teren irigate.

(10) Sectorul Silvicultura: Suprafata de teren impadurita este de 661ha. Din aceasta suprafata, 244 ha sunt detinute de persoane juridice, 37ha de persoane cu domiciliul in alta localitate iar 380 ha de persoane cu domiciliul in localitate. Pe dealurile mai inalte din partea centrala a comunei sunt cateva insule de paduri de foioase, cu gorun, stejar in amestec cu carpen, paltin, frasin, tei si salcam.

Fondul forestier al comunei este arondat Ocolului Silvic Vaslui.

Trebuie mentionat faptul ca in comuna Tanacu sunt afectate de alunecari de teren 1099 ha, reprezentand 22,09% din suprafata totala si de eroziune in adancime 726ha (14,59%).

In acest sens trebuie procedat la o reimpadurire a terenurilor amenintate de alunecari si la constituirea de liziere de protectie.

Exista 6ha plantatii antierozionale in administrarea SNIF, din care 4ha necesita refacere.

(11) Sectorul Comert: se pot evidentia urmatoarele aspecte:

Comertul este bine reprezentat in localitate in mod deosebit cel cu amanuntul.

15 agenti economici isi desfasoara activitatea pe raza comunei din care 1 SC cu activitate de comert

materiale de constructii, 2 PFA comert cu combustibil gazos – butelii, alte 6 Societati cu Raspundere Limitata si 6 Asociatii Familiale desfasoara activitate in sectorul comercial.

Comertul cu amanuntul satisface nevoile locale de produse industriale, produse alimentare, alimentatie publica. Exista 3 magazine construite cu indeplinirea normelor unui comert civilizat. Totusi cele mai multe activitati comerciale se desfasoara in spatii inchiriate sau delimitate in locuinta proprie.

Structura sortimentala a produselor comercializate pe plan local este urmatoarea: produse alimentare de baza, bauturi alcoolice si nealcoolice, confectii, bunuri de uz casnic, materiale de constructii, animale vii, materiale fitosanitare etc.

(12) Sectorul Constructii: In comuna ritmul constructiilor este in crestere. S-au infiintat societati comerciale specializate in aceasta activitate. Sectorul materialelor de constructii este bine reprezentat la nivel de comercializare: balast, caramizi, boltari, tamplarie din lemn si din termopan, alte materiale de constructii performante.

(13) Sectorul Servicii este reprezentat de 2 PFA cu profil de tamplarie, 1 PFA cu fierarie si un atelier de frizerie. Comuna beneficiaza de servicii de telefonie si de posta.

De asemenea, functioneaza un dispensar veterinar care urmareste starea de sanatate a animalelor din gospodariile cetatenilor.

Sectorul este puternic descoperit in domeniul consultantei si a asistentei pentru diferite activitati economice si comerciale. Cu o politica adecvata de atragere a specialistilor se poate acoperi acest deficit.

(14) Sectorul (Agro)turism: Aceasta activitate are un potential de dezvoltare important. Oportunitatea o constituie apropierea de drumul national DN 24 care asigura o clientela apropiata din randul cetatenilor municipiului Vaslui sau al transportatorilor. In acest mod, comuna Tanacu cu locatiile aferente va fi inclusa in circuitul agro – turistic national.

Mai exista si alte oportunitati care pot contribui la dezvoltarea sectorului. Spre exemplu rezervatia „Coasta Rupturile Tanacu”, avand o suprafata de 6,7 hectare, detine o bogata paleta floristica cu numeroase specii rare, astfel incat aceasta sa poata fi promovata in cadrul unui program de turism ecologic.

Deoarece comuna are si potetial cinegetic, la care se adauga cele doua iazuri, pensiunile agro – turistice pot dezvolta un pachet atractiv, care sa includa activitati cu specific local ( vanatoare, pescuit sportiv).

2.3. Structura ocupationala pe sectoare economice in anul 2007

Angajati (numar persoane):

In sfera ocupationala se constata o preferinta diferentiata pe domenii de activitate.

Nu este inclusa populatia ocupata in agricultura (proprietarii de terenuri).

Locurile de munca existente in comuna (mai ales posturile publice) sunt ocupate de personal care locuieste in comuna.

2.4. Mediul de afaceri

Chiar daca am evidentiat o serie de initiative antreprenoriale reprezentative, nu se poate spune ca exista un mediu de afaceri local. Initiativele de infiintare si dezvoltare a unor activitati comerciale sunt legate mai degraba de satisfacerea unor nevoi locale si nu de valorificarea unor oportunitati, de crestere a valorii adaugate, etc.

Nu exista o cultura antreprenoriala, nici o informare asupra oportunitatilor, programelor de finantare, formelor de incurajare a initiativelor de dezvoltarea a unor afaceri. Este nevoie de asistenta si consultanta de specialitate pentru dezvoltarea sectorului economic.

III. Domeniul Urbanism:

(15) Sectorul Managementul teritoriului:

Conceptele de management ale teritoriului au fost fundamentate si se vor introduce in noul Plan de Urbanism General.

(16) Sectorul Plan de Urbanism General + Plan de Urbanism Zonal

Ultimul Plan de Urbanism General a fost elaborat in 1997 si aprobat in 1999. El va fi actualizat in perioada urmatoare.

Planuri de urbanism zonal nu au fost elaborate dar se impun cateva pentru fundamentarea unor oportunitati de amplasamente.

Se au in vedere urmatoarele propuneri: o zona pentru activitati comunitare si extinderea suprafetei de intravilan.

Nu s-au delimitat inca terenurile cu destinatie economica si ecologica de pe teritoriul comunei. Ele vor face obiectul propunerilor PUZ in perioada urmatoare.

(17) Sectorul Amenajarea teritoriului:

Este in curs de elaborare un program de amenajare a teritoriului pentru a pune in valoare particularitatile de fertilitate ale solului cu elementele de relief domol. In acest sens sunt planificate zone de impadurire, zone de desecare si amenajare piscicola, formarea exploatatiilor agricole si aplicarea consecventa a rotatiei culturilor, delimitarea zonelor agricole, silvice si luciul de apa, delimitarea zonelor unde se desfasoara activitati de economice, caile de acces etc.

IV. Domeniul Mediul inconjurator:

Calitatea mediului inconjurator devine unul din elementele cheie pentru redimensionarea factorului de civilizatie rurala.

(18) Sectorul Calitatea mediului:

A. Aer

Surse de poluare a atmosferei:

Calitatea atmosferei in comuna Tanacu nu este afectata de poluanti emisi de surse de tip industrial si de tip urban, la niveluri ce depasesc limitele pentru protectia receptorilor: populatia, mediul natural si mediul construit.

Sursele de poluare sunt ocazionale sunt identificate la cetatenii comunei care dau foc primavara gunoaielor de prin curti si gradini, unor materiale post-utilizare ignorand normele si restrictiile impuse de legislatie.

Cele mai importante surse de poluare sunt platformele de gunoi de grajd expuse atat la emisia gazelor de fermentare cit si la actiunea de imprastiere a pasarilor scurmatoare.

Nu exista surse de poluare industriala, activitatile industriale din zona sunt supravegheate de Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui.

Directia dominanta a vantului si conditiile reduse de dispersie a poluantilor (circulatie slaba a aerului, calm atmosferic si inversiuni termice frecvente), generate de relieful zonei, nu aduc in mod semnificativ poluati care sa afecteze gradul de afectare a atmosferei. Totusi exista un proces lent de degradare a atmosferei prin uniformizarea compozitiei pe arii geografice largi.

Sursele urbane cele mai importante care afecteaza calitatea atmosferei sunt reprezentate in principal de traficul rutier.

B. Apa(de suprafata si subterane)

B.1. Apa potabila:

Exista retea de alimentare cu apa potabila a comunei Tanacu.

Nu sunt surse de poluare majora a apelor freatice. Totusi, unele fantani au apa necorespunzatoare chimic si bacteriologic. Apa freatica este afectata de nitrati si nitriti proveniti din administrarea ingrasamintelor chimice si depozitarea necorespunzatoare a gunoiului de grajd.

B.2. Apele menajere si industriale:

Principalele surse de ape uzate din comuna provin din:

• activitati zootehnice partea lichida care uneori se stocheaza separat. De cele mai multe ori cu acestea se hidrateaza platformele de gunoi zootehnice
• activitati de servicii: spalarea masinilor in regim necontrolat. Se utilizeaza detergenti (biodegradabili); aceste ape nu se colecteaza, dar contamineaza spatiul intravilan.
• activitati menajere si sociale rezultate din activitatile casnice; Cateva gospodarii dispun de puturi absorbante prin care apele menajere sunt preluate de sol cu risc de contaminare a panzei freatice.
  • poluare denumita generic urbana, exprimata prin degradarea starii de sanatate a populatiei, calitatea si cantitatea apei potabile, gestiunea si managementul deseurilor;
  • poluarea factorilor de mediu, exprimata prin poluarea apelor de suprafata, subterane, atmosferei, fonica, solului;
  • impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural si pericolele naturale;
  • surse ale poluarii, exprimate prin urbanizarea mediului.

Nu se produc in comuna ape uzate industriale.

Din categoria surselor de poluare agricole la efectul platformelor de gunoi de grajd se adauga efectele administrarii de ingrasaminte chimice si pesticide, care, prin actiunea de spalare manifestatade apa din precipitatii contamineaza apele de suprafata si cele freatice.

Calitatea apelor de suprafata: Paraul Vaslui are o incarcatura poluanta provenita de activitatile antropice din amonte. Paraul Crasna este mai putin poluat.

B.3. Apele subterane - sunt urmarite in comuna prin analiza periodica a fantanilor.

C. Sol

Nu se poate vorbi despre o poluare excesiva a solului si subsolului ca urmare a actiunilor antropice sau naturale. Nu sunt remarcate in zona izvoare sarate sau mineralizate ceea ce arata o compozitie favorabila a solului si o contaminare minima.

Sursele principale de poluare ale solului sunt activitatile agricole prin administrarea de ingrasaminte chimice si pesticide.

Se remarca o duritate crescuta a solului, o crestere a continutului de nitriti si nitrati nemetabolizati de catre plante. In schimb, pH-ul este normal, iar compozitia minerala favorabila vegetatiei normale.

D. Zgomot

Principala sursa de poluare sonora este traficul rutier. Pe teritoriul comunei acesta nu este destul de intens pentru a fi luate masuri de protejare a populatiei.

Totusi, trebuie cunoscut ca depasirea limitelor admise prin normele de sanatate publica determina afectiuni: oboseala, dureri de cap, ameteli, dureri articulare, afectiuni respiratorii acute, tulburari ale somnului.

(19) Sectorul Protectia sanatatii umane:

Pentru a se realiza obiectivul acestui sector este necesara o educatie adecvata pentru a se constientiza riscul expunerii la factorii agresivi si pentru a se decide masuri de evitare.

Domeniile prioritare de activitate sunt legate de reabilitarea mediului, conservarea naturii si a diversitatii biologice, informare si sensibilizare publica, managementul deseurilor si crearea retelelor comunitare de analiza si monitorizare comparativa.

Nu exista o structura organizata a societatii civile in comuna care sa se ocupe cu aceasta problema. Numai in scoli sunt prevazute ore de educatie ecologica, dar nu este suficient.

Pentru implicarea societatii civile in solutionarea unor probleme de protectia mediului, primaria trebuie sa se implice in mobilizarea cetatenilor pe baza de voluntariat, cetateni cu disponibilitate de actiune si spirit ecocivic.

Din punct de vedere al protectiei mediului si calitatii vietii reies patru nivele ierarhice ale interesului comunitar si a impactului antropic asupra mediului inconjurator:

(20) Sectorul Utilizarea durabila a resurselor naturale:

Aceasta reprezinta, de asemenea, o abordare determinanta pentru relansarea dezvoltarii rurale. Intregul teritoriu al comunei reprezinta o resursa durabila care trebuie gestionat si valorificat astfel incat sa produca venituri si conditii de viata cetatenilor comunei.

Planificarea culturilor deja creeaza premise de utilizare durabila a resurselor. Plante tehnice (floarea soarelui ) dar si cerealele sunt valorificate pentru a se obtine bunuri de consum care satisfac diferite nevoi umane.

(21) Sectorul Managementul integrat al deseurilor:

1. Deseuri menajere:

Nu este organizat inca un serviciu de salubritate al comunei.

Depozitarea deseurilor se realizeaza diferentiat astfel:

   partea de deseuri menajere cu multa incarcatura organica sunt depozitate in fiecare gospodarie pe platforma de gunoi de grajd intrand in integrare fermentativa

   partea de deseuri nebiodegradabile este decisa, de asemenea, de fiecare gospodar; se procedeaza la ardere, la depozitare intr-un colt al curtii; mai rar se procedeaza la reciclare.

Cantitatea medie de deseuri menajere produsa in comuna Tanacu este de 0,4 kg/locuitor/zi, respectiv 146 kg/locuitor/an.

Structura compozitiei deseurilor rezultate in gospodariile se prezinta in medie astfel:

B. Deseuri industriale:

Intreprinzatorii care desfasaoara activitati de productie au un plan de actiune pentru conformare ecologica in care au stabilit actiuni importante gestionarii deseurilor industriale. Deseurile metalice si nemetalice sunt transportate periodic la REMAT.

Deseurile rezultate la institutiile publice din comuna se depoziteaza in containere si sunt transportate periodic la groapa de deseuri menajere Vaslui.  

C. Deseuri speciale spitalicesti:

Deseurile rezultate in activitatile medicale sunt tratate ca deseuri periculoase si urmeaza regimul de colectare depozitare si incinerare conform programului stabilit la nivel judetean. Incinerarea se efectueaza in Crematoriul Spitalului Judetean.

D. Deseuri zootehnice:

In gospodariile populatiei rezulta foarte mult gunoi de grajd rezultat din cresterea animalelor si pasarilor. El se depoziteaza in platforme amplasate in spatele grajdurilor, unde are loc procesul de fermentare lenta mixta: straturile de suprafata sufera un proces de compostare (procese de oxidare fermentativa in prezenta oxigenului atmosferic), iar straturile de dedesupt sufera procese anaerobe. Gazele rezultate contin dioxid de carbon, metan, azot si alte substante odorante care determina un miros neplacut. Partea solida se mineralizeaza transformandu-se intr-o forma accesibila pentru plante (fertilizant pentru agricultura).

E. Deseuri lemnoase:

Ponderea deseurilor din lemn nu este spectaculoasa in comuna. In principal rezulta deseuri din lemn in activitatile investitionale din gospodariile populatiei: constructii case, schimbare tamplarie, constructii anexe gospodaresti etc. Deseurile din lemn rezultate se reutilizeaza ca sursa de energie calorica.

V. Domeniul Infrastructura:

Patrimoniul fizic arhitectural: monumente istorice si cladiri de patrimoniu

● monumente istorice:

- 1 monument al eroilor amplasat in centrul comunei

● monumente de arhitectura (religioase, laice): Biseria Sf.Voievozi Mihail si Gavril si Biserica Sf.Nicolae

(22) Sectorul Tehnico-edilitar (apa canal):

      Exista retea de alimentare cu apa potabila in comuna, nu si canalizare. Se are in vedere extinderea acestor vectori ai civilizatiei pentru confort si protejarea populatiei ( 20 km extindere retea de alimentare cu apa potabila, construirea a 2 statii de epurare, executarea a 20 km retea de canalizare).

Nu exista inca retea de gaz metan. Avand in vedere apropierea de magistrala de gaz metan care alimenteaza municipiul Vaslui, urmeaza a fi elaborat un proiect tehnic. Ulterior, pentru punerea in practica sunt necesare avizele de specialitate.

(23) Sectorul Energetica:

Sectorul energetic este complet absent din peisajul comunei desi exista potential de dezvoltare a acestuia.

In comuna exista 1 punct de distribuire a buteliilor de aragaz. Nu exista depozit de lemne de foc sau de carbune.

Nu au existat incercari de producere a biogazului.

Reteaua electrica acopera toata suprafata construita. Exista 5 posturi TRAFO de 160 - 240 kW .

(24) Sectorul Spatii verzi:

Nu exista un parc al comunei.

Se impune o amenajare peisagistica in centrul comunei pentru a se crea o imagine deosebita centrului comunei si pentru deschiderea unui nucleu de civilizatie europeana in comuna.

Doar unele gospodarii ale populatiei cuprind si o gradina in fata casei in care sunt plantate flori si alte specii ornamentale.

(25) Sectorul Stabilizare terenuri:

Exista cateva suprafete de teren predispuse la alunecari si eroziune:  

Terenurile inundabile identificate pe cursul paraului Burghina pe raza localitatii Tanacu necesita lucrari de amenajare pentru stabilizarea cursului si evitarea ruperilor de mal cand apar viiturile. Sunt afectabile 60 ha de pasune si 2,0 km DC.

Cauzele afectarii sunt locuintele situate in zonele inundabile, 6 poduri subdimensionate si colmatate construite fara aviz de GA, precum si scurgerile de pe versanti.

(26) Sectorul Retea de transport (impact, siguranta):

■ Cai rutiere
Comuna este strabatuta de urmatoarea cale rutiera:

- Drumul Judetean DJ 244 K DN24 ( Muntenii de Sus) – Tanacu – Baltati – Crasnaseni – Leosti – Vinetesti – Oltenesti – Zgura, traverseaza comuna Tanacu.

Pe acest drum se face accesul in comuna pentru calatori si marfuri.

Situatia drumurilor releva o densitate redusa (63 ml / 100 ha suprafata totala), cu grad mediu de modernizare a drumurilor comunale (65 %) cu necesitati de modernizare.

■ Cai ferate

Legatura CFR pentru comuna Tanacu este realizata prin statia Vaslui (la 24 km).

■ Transporturi

Transportul auto este format din curse regulate pe traseul care asigura legatura cu municipiul Vaslui.

(27) Sectorul Administratia publica si societatea civila:

Comuna dispune de un sediu al primariei, un sediu pentru postul de politie, 2 scoli cu 3 corpuri de cladiri, 3 gradinite, un camin cultural, un dispensar uman, un dispensar veterinar, un sediu de posta.

Activitatea publica este asigurata de personalul Primariei format din 17 persoane. Ele indeplinesc si functii cumulate dintr-o schema normala de functiuni a unei primarii.

Comunicarea cu cetatenii se face prin mijloace clasice.

Nu exista un birou de consultanta pentru cetateni si nici centru de informare on line.

Comunicarea cu Consiliul Judetean si cu Institutia Prefectului este normala.

Se impune organizarea unor cursuri de crestere a competentelor functionarilor publici de adecvare cu noile instrumente de operare si comunicare, de noi abordari in furnizarea serviciilor catre cetateni si pentru accesarea fondurilor de finantare.

De altfel se impune un program de management al resurselor umane in consonanta cu noile cerinte impuse de statutul de apartenenta la Uniunea Europeana.