Welcome to Primaria comunei Tanacu, judetul Vaslui   Apasa pentru a asculta! Welcome to Primaria comunei Tanacu, judetul Vaslui Powered By GSpeech

primariatanacu-vaslui.ro


Recensământul este o cercetare statistică de amploare, desfășurată la nivelul populației rezidente dintr-o țară (populația care trăiește efectiv pe teritoriul tării respective).
Participarea la recensământ este o obligaţie dar şi o îndatorire cetățenească pe care o îndeplinim fiecare pentru comunitatea în care trăim.
     În perioada 14 martie – 15 mai 2022 are loc autorecenzarea online (inclusiv cu asistență din partea unui recenzor pentru cei care vor avea nevoie).
     Aşadar, vă aşteptăm la sediul primăriei, zilnic, începând cu data de 14 martie până pe 15 mai 2022, pentru a vă sprijini în vederea autorezenzării.
https://www.recensamantromania.ro/


APA

LEGE nr. 458 din 8 iulie 2002 (**republicată**)privind calitatea apei potabile

MEDIU

1.Informatii privind regimul si modul de gestionare a deseurilor

ORDONANȚĂ nr.6 /2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 92 din 19 august 2021privind regimul deșeurilor.

deseuri electric

COLECTARE GRATUITA DESEURI ELECTRICE SEDIU PRIMARIEI SAU SUNATI LA NR. 0761130072

 

2.Informatii privind gestionarea si modul de combatere a Ambroziei

 

HOTĂRÂRE nr. 17 din 27 ianuarie 2021pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2018.


 Prezentare comuna Tanacu

  Primar: Dumitriu Danut - PSD

Comuna Tanacu, cu o suprafata de 6.231ha, este situata in zona periurbana estica a municipiului Vaslui, in partea de sud a Podisului Central al Moldovei, este localizata pe harta la 46° 41' Nord, 27° 49' Est.

Limite geografice:

  • la nord:           comunele Valeni si Solesti
  • la est:              comuna Tatarani  
  • la sud-est:        comuna Oltenesti
  • la sud-vest:      comuna Muntenii de Jos
  • la vest:             municipiul Vaslui
  • la nord-vest:    comuna Muntenii de Sus

Pozitia geografica a comunei Tanacu favorizeaza comunicarea in directiile :           

  • est-vest :          Muntenii de Sus – Tanacu ( DJ244K) – Satu Nou – Tatarani ( DC 28 ) – Husi ( DJ 244 E )
  • nord :               Tanacu – Benesti : DC 27A
  • sud-est:            Tanacu – Muntenii de Sus – Satu Nou ( DJ244K ) – Vaslui ( DN 24 )

Legatura CFR se face prin statia CFR Vaslui ( 13 km ).

Aceasta pozitie geografica, inclusiv distanta relativ mica fata de municipiul resedinta de judet Vaslui, favorizeaza in perspectiva dezvoltarea comunii Tanacu.

Comuna este asezata pe un sir de dealuri prelungi orientate nord-sud ce fac parte din Podisul Moldovei de Mijloc. Sunt predominante alunecarile de teren. Partea de sud a satului Tanacu, intinsa pe dealurile Mereni, pana sub padure, se numeste Burghelesti. Centrul satului se afla pe un deal ce se naste din dealul Grumazestilor, si se termina la Buzabrici. Partea de rasarit se rasfira pe dealul Satului, nascut tot din Grumazestilor, dar ceva mai lung, ce poarta denumirea de dealul Partanasilor. Are o altitudine de 156 metri si se intinde pe 4 km, terminandu-se in valea paraului Burghelea. Din dreptul primariei spre vest, tot pe coasta dealului Mereni, e o alta parte a satului, numita Tasic si care continua pana la Burghelesti.

           

Satul Benesti, este asezat pe dealul Morilor. Prin mijlocul lui curge un parau care, in vechime alimenta un iaz, unde se mai afla, la inceputul veacului nostru, moara de apa a lui David. Locului i se mai zice si azi „La iaz”, dar n-a mai ramas decat digul. Satul Benesti este cel mai vechi sat din comuna, dupa cum atesta documentele.

2.2. Cadrul natural:

a. Relieful apartine Podisului Central al Moldovei, subunitatea Depresiunea Barladului superior in partea de vest si de sud a comunei si subunitatea Dealurile Dolhesti – Bunesti, in partea de nord – est si est a comunei. Inaltimea maxima a reliefului este de 320 m la nord – vest de satul Tanacu, iar cea minima este de circa 100 m in sesul paraului Vaslui, la vest de satul Muntenii de Sus.

b. Solul : invelisul solului este alcatuit din cernoziomuri tipice si levigate, precum si din soluri cenusii de padure, pe dealurile mai inalte. Pe sesuri sunt soluri aluviale si petece de lacovisti. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei se desfasoara pe depozite calcaroase si argilo – nisipoase de varsta Sarmatianului mijlociu spre baza dealurilor, in partea de nord a comunei si a Sarmatianului superior, in partea de est si de sud a comunei. Pe culmea dealurilor inalte sunt depozite de varsta Meotiana. In albia majora a paraului Vaslui sunt aluviuni argilo – nisipoase de varsta Cuaternara, perioada Holocen.

c. Apele : hidrografia este reprezentata prin paraul Vaslui, cu 4 km lungime din cursul sau inferior, prin paraul Crasna cu circa 1 km din cursul sau inferior si prin cateva paraie mici, ca Burghina si Munteni. Pe valea paraului Burghina sunt doua iazuri.

d. Clima : este temperat continentala. Temperatura medie anuala a aerului este de 8,5 – 9 grade Celsius, cantitatea medie anuala de precipitatii atmosferice este de 500 – 550 mm, iar vanturile au frecvente si viteza mare aproape tot anul. Pe vaile paraielor Vaslui si Crasna, in perioada rece a anului, pe timp linistit si cer senin, se produc inversiuni de temperatura ale aerului, care genereaza brume si ingheturi timpurii toamna si tarzii primavara, pagubitoare culturilor agricole de pe vai, livezilor si viilor.

e. Flora si fauna : vegetatia este predominant silvostepica, naturala si antropica. Pe dealurile mai inalte din partea centrala a comunei sunt cateva insule de paduri de foioase, cu gorun, stejar in amestec cu carpen, paltin, frasin, tei si salcam. Pe sesuri creste vegetatia hidrofila, plopi si izolat, salcii. Restrangerea suprafetelor impadurite a determinat imputinarea mistretilor, lupilor si vulpilor. Alaturi de ei traiesc iepurele de camp, dihorul, popandaul. Prin lanurile de paioase se gasesc potarnichea, prepelita, iar pe balti intalnim gasca salbatica si cocostarcul.

2.3. Populatia si asezarile umane:

a. Evolutia istorica :

Cel dintai document in care este consemnata documentar existenta satului Tanacu dateaza din anul 1772 – 1774 si e reprodus in volumul ”Moldova in epoca feudalismului”. Un act documentar de valoare incontestabila care atesta existenta satului Benesti este datat din anul 1429 – ”Documente Romaniae”, carta 1449 – 1486, volumul I de C. Caprosu si L. Simanschi.

La originea satului Tanacu, ca la a multora dintre asezamintele romanesti, se afla o biserica, o bisericuta din stejar numita „a Tanacului si Milianei”, care a durat pana in 1820 cand a ars. Pe temeliile acesteia s-a ridicat in 1926 o alta biserica. In Burghelesti prima biserica construita a fost in 1819, iar in satul Benesti exista o biserica de sat zidita in 1826, dar mai este si o bisericuta din valatuci, numita „a Romascestilor”, construita in 1810 si situata in cimitirul din partea de sud a satului. La aceste biserici se afla cateva carti de cult valoroase tiparite intre anii 1728 – 1845.

Pe teritoriul comunei au fost descoperite 14 urme de locuire omeneasca incepand din epoca neolitica, Cultura Cucuteni. O dovada incontestabila ca aici au fost asezari omenesti o formeaza tezaurul descoperit la Chiscul Ulucilor. In urma sapaturilor arheologice s-a descoperit un tezaur format din 141 monede, din care 134 de argint si 7 de aur si mai multe bordeie feudale din sec.VIII-IX si un bordei din secolul XVIII. Descoperirea acestui tezaur de la Chiscul Ulucilor atesta ca aici a fost vatra satului Tanacu. Din zona in care s-a descoperit tezaurul au fost adunate cateva fragmente de ceramica apartinand secolului XVI – XVII.

In anul 1906 a fost infiintata o cooperativa de credit - Banca populara din Tanacu – cu numele „Mugurul primaverii” care a functionat pana in anul 1948, aceasta cooperativa fiind parghia de sustinere economica a satenilor. Intre anii 1920 si 1925 s-au mai infiintat o institutie economica cu numele „Cooperativa de consum” si o asociatie sateasca cu numele „Spicul”- prin aceste doua institutii satenii au putut sa-si achizitioneze mijloace mecanizate pentru agricultura, iar pana in anul 1948, comuna Tanacu s-a situat printre cele mai infloritoare din judet.

b. Asezari :

Tanacu sat este resedinta de comuna, situat la nord-est de Vaslui, spre izvoarele paraului Valea Seaca, afluent pe dreapta paraului Burghina. Documentar este atestat din secolul al XV-lea. Economia are caracter agricol. In anul 1966 numara 2806 locuitori, in anul 1977 avea 2399 locuitori iar in anul 2007, populatia satului era de 1965 de locuitori. Satul este format din doua parti, Tanacu propriu –zis si Burghelesti, in partea de sud. In trecut se spunea ca pe dealurile din comuna Tanacu au fost 9 mori de vant, in 1914 mai existau doar doua mori de vant, una in satul Tanacu si una in satul Benesti, iar intre 1914 si 1929 s-au infiintat 2 mori cu motor pe benzina.

Benesti – sat, este situat pe valea paraului Dumbrava, afluent pe dreapta paraului Burghina, la est de satul Tanacu, pe un teritoriu cu urme de locuire cunoscuta din epoca bronzului. Economia are caracter agricol. In anul 1966 avea 781 locuitori, in 1977 numara 646 locuitori, iar in 2007 satul Benesti avea 415 locuitori.

Save

Macheta de date comuna Tanacu

I.1. POPULATIE

Potenţialul demografic: COMUNA TANACU cu un număr redus de locuitori (cca 2197), cu o densitate a populaţiei foarte mică ((38 loc/Km.p.), cu o populaţie îmbătrânită, cu grad redus de întinerire şi cu resurse mari de populaţie activă, cu resurse agricole de persoană activă moderate (65 persoane la 100 ha teren agricol.

Populatie

1999

2009

Evolutie /

Regresie

1998-2008

Din care

in

2005-2008

Soldul migrarii

1998-2008

Persoane

Sub 14 ani

2008

Persoane peste 60 ani

2008

Populatie activa (intre 14 si 60 ani)

2008

Persoane in somaj

2008

Persoane cu ajutor social

2008

Total

din care:

2426

2350

- 76

- 30

30

623

746

981

23

149

-Masculin

-Feminin

 

1340

1010

-          40

-          36

14

16

17

13

392

231

412

334

536

445

14

9

96

53

Minoritati

-rromi

-………….

-………….

-………….

-

--

-

-

 

-

-

-

-

-

Detalii suplimentare

Populaţie actvă = 854

Salariaţi (angajaţi) = 115

Fermieri în ferma proprie de semisubzistenţă = 15

   

Persoane în şomaj = 49

Nr. Persoane efectiv în somaj = 49

Detalii: de când se află în şomaj, din ce domeniu provin, ce grad de calificare au, din ce

Nr. persoane în căutarea unui loc de muncă = 102

 

I.2. PATRIMONIU DE MEDIU

COMUNA

Relief

Pondere

Rauri (ml)/

Lacuri (mp)

Specii

plante

Specii animale

Specii

pasari

Specii

pesti

Arii naturale protejate

Zone naturale cu potential turistic

TANACU

Campie

Deal

…….

…%

80,1 %

Râul Burghina

- IAZ BAHNĂ ŞI TOPU (380.000 mp)

-Tufa lemnoasă (caragana frutex)

-circel (Epheda distachia)

- ai sălbatic (aliun mascatum)

- ai de stepă (alium tauricum)

- sparceta (orabrychis areraria)

- zambila pitică (Hzacinthella)

-pălămida (cirsium seralatum)

- vulpea

- mistrţul

- ciuta

- ipure

-popândăul

- vrabia

- rata salbatica

- potârnichea

-prepelita

Crap

Caras

Novac

Fitofag

Rezervaţia botanică Coastele Rupturii

Rezervaţia botanică Coastele Rupturii

                   

Prezentarea zonelor existente sau propuse pentru reţeaua Natura 2000 şi/sau rezervaţi:

Numele zonei

Suprafaţa în ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)

Produse provenite din aceste zone

neafectate de pesticide/ingrasaminte

Rezervaţia botanică „Coastele rupturii

6,00

   

            In partea de SE a comunei Tanacu la circa 2 km. de sat se intinde un versant cu expozitie vestica afectat puternic de eroziune si alunecari, unde este identificata o suprafaţă de 6,0 ha numita - Coasta Rupturile. Administratorul legal al rezervatiei este Primaria comunei Tanacu.

             Coordonatele geografice ale rezervaţiei sunt: 46*40’13” lat. N si 27*51’ 10” long. E - pozitia 2776 conform Legii nr. 5/2000.

            Substratul geologic de varsta sarmatina este alcatuit dintr-un complex de marne si nisipuri fine, argiloase cu numeroase crotovine la suprafata si cochilii de lamelibranchiate. Aceasta suprafata are o structura corelata cu regimul precipitaţiilor pe fondul distructiv al vegetatiei in urma pasunatului, a favorizat alunecari de mari proportii incat terenul este scos din folosinta.

             Pe acest versant abrupt cu inclinare, ce trece de 35 % se afla o vegetatie cu numeroase discotinuitati edificata de barbisoara (Batriochloa ischaemum). In aceste condiţii s-a pastrat o populaie viguroasa de tufa lemnoasa (Caragana frutex), element continental irano-turanian, cu exceptional rol fitogeografic. Alte raritati floristice: circel (Ephedra distachya), ruscuta (Adonis hybrida), ai salbatic (Allium moschatum), ai de stepa (A. tauricum), Bellevalia sarmatica (liliaceu cunoscut în flora ţării noastre numai în câteva staţiuni de pe teritoriul judeţului Vaslui), sparceta (Onobrychis arenaria), zambila pitica (Hyacinthella leucophaea), palamida (Cirsium serrulatum), s.a.

            La vest de rezervaţie este “Iazul Bahnă” care pe aceiaşi direcţie se poate dezvolta agroturismul, pentru dezvoltarea acestui sector de activitate sunt necesare investiţii în infrastructură.

            Rezervaţia se menţine pentru cercetări ştiinţifice

            1.3. Patrimoniu arhitectural şi cultural

           La originea satului Tanacu, ca la a multora dintre aşezările româneşti, se află o biserică, căci oricât adevăr ar aubzista în zicala latinească „primum vivere, deinde philosophari”, omul nu poate trăi fără a crede înceva şi a încerca să înţeleagă scopul vieţii.

Miezul de rezistrnţă împotriva vicisitudinilor istoriei îl constituie credinţa întru-un ideal, în viitor, în calităţile poporului tău. Credinţa s-a confundat cu naţionalitatea, aşa cum s-a întâmplat cu populaţia din proviinţiile despărţite vremelnic de patria mamă, unde a fi creştin ortodox era sinonim cu obârşia română.

            Biserica din loazbe de stejar a Tanacului şi a Milianei a durat până în anul 1820 când a ars. Pe temeliile ei s-a construit în 1826 o altă biserică cu hramul „Sf. Voievozi Mihail şi Gavril”, după cum o atestă pisania crestată pe grinda frumos scluptată ce desparte naosul de pronaus. E alcătuită din blăni de stajar încheiate la colţuri în formă de coadă de rândunică. A fost reparată de mai multe ori şi în anul 1979 a fost renovată total, înlocuinduse acoperişul. I s-a turnat fundaţie de beton, a fost mărit pridvorul montându-se două uşi frumos scluptate, a fosr repictată, împrejmuită cu gard de fier pe fundaţie de betorn, biserica este înscrisă ca monument istoric.

            În Burgheleşti prima biserică a fost construită în 1819 de serdarul Toma Buzdugan împreună cu obştea satului şi are hramul „Sf. Nicolae”. A fost reparată în anul 1892 – 1902. Are un policandru donat de Vasile Gavriluţă, erou din războiul neatârnării. Clădirea rezstă bine şi astăzi, fiind bine întreţinută. I s-a schimbat acoperişul cu argeaua nouă în anul 1979. Şi la această biserică naosul e despărţit de pronaus printr-o grindă de stejar frumos scluptată cu soarele şi luna în centru şi o monogramă. Lăţime grinzii este de 80 cm şi grosimea de 12 cm, ceea ce arată că pădurile din jur aveau stejari falnici, seculari.

            În satul component Beneşti există biserica de sat zidită în anul 1862 cu hramul „Sf. Nicolae”, reparată în anul 1908 şi refăcută în anul 1950. mai este o bisericuţă făcută din vălătuci, numită a Romăşcenilor cu hramul „Sf. Maria”. A fost construită în anul 1810, refăcută în anul 1810, refăcută în anul 1889 şi reconstruită în anul 1972 de preotul Nicolae Trofin, acestă bisericuţă e situată în cimitirul din partea de sud a satului.

Pentru satul Tanacu, un titlu de mândrie îl constituie faptul că s-a păstrat caracterul de sat răzeş, spre deosebire chiar de satele componente Beneşti şi fostul sătucean Burgheleşti

Comuna

Cetati si castele

Biserici si manastiri

Case memoriale

Vestigii romane / dacice

TANACU

……..

……..

……..

SF. VOIEVOZI

SF. NICOLAE

Manastirea Sf. Treime

-

-

Comuna

Mestesuguri locale

Tipuri de turism practicate in zona

Obiceiuri locale

Sarbatori locale

TANACU

……..

……..

……..

De agrement si odihna…

Cultural si religios…

Vanatoare / pescuit…

Agroturism

HRAMUL BISERICILOR

….

II. Economia locală

-          Agricultura (culturi de câmp şi creşterea animalelor) cu tendinţe de diversificare a activităţii neagricole: comerţ, depozitarea şi prelucrarea produselor agricole, industrie locală şi prestări servicii;

II.1 Repartizarea populaţiei active

Va fi evidenţiată repartizarea populaţiei active (personalului salariat) în principalele domenii de activitate, conform tabelului de mai jos, precum şi o eventuală structură pe sectoare economice (industrie, comerţ, servicii, construcţii, agricultură etc.) în ultimii 5 ani.

 

Populaţia activă

Sector agricol

Sector industrial

Sector

Artizanat

Sector de comerţ

Sector privind serviciile

Total

854

740

15

-

22

77

%

100

31,48

0,64

0

0,94

3,27

II.2 Agricultură

Întrucât majoritatea actorilor rurali au legătură (în diferite proporţii) cu sectorul agricol este bine de scos în evidenţă structura acestui domeniu conform tabelului de mai jos.

 

Nr.capete de animale împărţite pe zone de relief

Terenuri arabile (Ha) – pe zone de relief

din care:

Păduri pe zonă de relief

(Ha)

Productive pe

zonă de relief

(Ha)

Neproductive zonă de relief

(Ha)

Păşuni pe zonă de relief

(Ha)

Viţă de vie şi livezi pe zonă de relief

(Ha)

Total

3400

3982

3500

482

711

112

225

%

100

100

56

7,70

11

1,80

3,6

COMUNA TANACU are un profil economic agriclol (culturi de câmp şi creşterea animalelor), cu un potenţial productiv ridicat al terenurilor arabile, foarte scăzut pentru păşuni şi fâneţe, scăzut pentru vii şi foarte scăzut pentru livezi, exploatarea terenurilor este de 69,2% individual, asociaţii individuale şi 38,8 % exploataţii cu personalitate juridică.

Pentru creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, aceste sectoare prezintă oportunitate de modernizare a exploataţiilor agricole prin îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi îmbunătăţirea valorii economice a pădurii.

Exploatatii

Vegetale de camp

Legume

Livada

Vii

Padure

Marime

0-1  ha - %

1-5 ha - %

5-15 ha - %

15-50 ha - %

50-100 ha - %

>100 ha - %

3900 ha

58,64 %

8,71 %

1,53 %

1,41 %

4,07 %

25,64 %

82,00 ha

97,57 %

2,43 %

20,00 ha

60,5 %

6,0 %

33,50 %

 

660 ha

26,19 %

1,06 %

72,75 %

Mod exploatare

Arendare - %

In asociatii - %

Firma - %

Cont propriu - %

32, 65 %

63,38

2,43 %

97,57 %

   

72,75 %

27,25 %

Agricultura ecologica

Cultura ….

         

Culturi dominante

Grau -        22, 87 %

Orz -            5,%

Porumb -   28,78%

Fl. Soare -   %

etc

Rosii - 12, 9 %

Ardei -    2,43 %

Castraveti – 1,21 %

Pepeni -      12,04 %

etc.               72,13 %

Prun

Cires/ Visin 24,41 %

Mar/par 75,59 %

Nuc

etc

 

Stejar

Fag

Salcam

Tei/Plop

etc

Evolutie

Teren lucrat/nelucrat

Arendat / propriu

Culturi

Lucrat = 3400 Ha

Nelucrat = 500 ha

       

Procesare locala

Mori de grau

Mori de porumb/ furaje

Prese de ulei

Gatere

2        mori furaje

1

       

Produse traditionale locale

Pâinea Vasluiancă naturală la vatră de pmânt

-

-

Vinul

„Razesul de Tanacu”

 

Exploatatii Zootehnie

Bovină

d.care

vaca de lapte

Porcine

Ovine

Pasari

Stupi

Marime

1-5 cap - %

5-10 cap - %

10-25 cap - %

25-50 cap - %

>50 cap - %

700

98,47 %

1,53 %

700

98,47 %

1,53 %

600

100 %

550

 

15

1-20 stupi –   20,,01 %

20-50 stupi -   26,6   %

50-100 stupi - 33,33 %

>100 stupi -     20,00 %

Mod exploatare

In asociatii - %

Gospodarie - 100 %

Ferma - %

DA

DA

DA

DA

DA

DA

Zootehnie ecologica

specia….

-

-

-

-

-

-

Rase dominante

Sura de stepă

Brună

Bălţata Românească

Marele Alb

Metiş

Comună

– 20 %

- 70 %

- 10 %

…………. - %

………%

………%

- 20 %

- 70 %

- 10 %

…………. - %

………%

………%

………%

………%

………%

100 %

………%

………%

………%

………%

………%

………%

100 %

………%

………%

………%

………%

………%

………%

- 100 %

 

Evolutie

Crestere / scadere

Ferma / gospodarie

Rase

-

-

-

-

-

-

Procesare locala

Colectare lapte

Fabrica de lapte

Abatorizare

-

-

-

-

-

-

Produse traditionale

-

Caşul de Tanacu

-

Caşul de Tanacu, Caşul de Beneşti

-

-

                     

II.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

 

Total întreprinderi

Micro-întreprinderi cu 1-10 salariaţi

Întreprinderi cu 10 - 50 salariaţi

Întreprinderi cu 50 - 250 salariaţi

Întreprinderi cu peste 250 salariaţi

Număr

3

3

-

-

-

%

0,12

0,12

     

Industria locală în prezent constă în morărit, prelucrarea strugurilor şi depozitarea vinurilor, mici activităţi de prestări servicii către agricultură, tendinţe de dezvoltare a sectorului de panificaţie.

II.4 Comerţ şi sector de servicii

Activitatea industiria-agricolă este redusă şi se dezvoltă pe domeniul de prelucrarea strugurilor, depozitare şi comercializarea vinurilor ca marcă înregistrată este vinul „Răzeşul de Tanacu”, sunt intenţii în domeniul panificaţiei pentru realizarea produsului finit „Pâinea Vasluiancă naturală la vatră de pământ”, activitatea de morărit se desfăşoară prin SC BUHĂESCU SRL şi PF CĂPITANU, prestările de srvicii constau în mici activităţi de fierărie lucrări de construcţie şi activităţi agricole (arat, discuit, semănat, recoltat).

Tipuri de comerţ

Număr

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

(servicii)

Număr

% din numărul total

industriale

1

3,45

Mecanizare/reparatii

3

10,4

agricole

2

6,9

Sortare/ambalare

-

 

alimentare

20

68,9

Croitorie/tamplarie/

igiena personala

-

 

mixt

2

6,9

Internet /TV/

comunicatii

1

3,45

Total

25

100

 

4

100

Comerţul se desfăşoară cu materiale pentru construcţii, produse alimentare şi nealimentare, forţa de muncă este asimilată de acest sector în procent de 2 %, prestările de servicii sunt fferite către poulaţie în domeniul lucărilor de construcţii, mici ateliere de fierărie, şi lucrări mecanice în agricultură

III. Servicii şi infrastructuri medico-sociale

COMUNA TANACU, din punct de vedere medical este deservită de „Cabinetul Medical Individual – Dr. Antoniu Tamara-Eugenia” care are în componenţă 1 asitent şi un îngrijitor, În cadrul Primăriei comunei Tanacu este constituit un compartiment de asitenţă socială şi sprijinit printr-un asistent medical comunitar.

III..1. Echipamente prezente sau accesibilitate

Conform tabelului de mai jos, se vor completa principalele servicii de sănătate, educaţie, recreare etc., care funcţionează pentru populaţie şi infrastructura medico – socială existentă

Servicii

Categorii

Observatii*

Invăţamânt

Primar

1

Secundar

-

Universitar

-

Altele...

-

Medicale

Medic

1

Cabinet stomatologic

-

Spital

-

Altele....

-

Sportive

Terenuri sportive (de fotbal, tenis...)

-

Sala de Sport

-

Piscine

-

Altele...

-

Altele...

 

-

* - in cazul inexistenţei, precizaţi modul de asigurare a acestora (distanţe, locaţii...)

La distanţă de cca. 1,5-2,5 Km sunt copii care fac naveta pe ruta Beneşti – Tanacu pentru a fregventa cursurile la clasele I - VIII

Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale

Pentru o bună deservire a serviciilor medicale se poate spune ca un impediment este naveta, insuficienţă medici şi asitenţi medicali, în clădirea actuală a dispensarului medical se impune o intrvenţie de reabilitare a clădirii.

III.2. Activităţi sociale şi instituţii locale

Se vor prezenta instituţiile locale (primării, consilii etc.), asociaţiile de comune, de consilii etc. din zona respectivă, precum şi principalele activităţi sociale în care acestea sunt implicate şi de care beneficiază comunităţile locale.

De asemenea vor fi prezentate cele mai relevante ONG-uri, asociaţii locale (agricole, comerciale...), precum şi domeniul de intervenţie a acestora şi influenţele asupra dezvoltării zonei respective.

III.3 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

Pentru teritoriul respectiv va trebui efectuată o scurtă prezentare a politicilor de dezvoltare locală întreprinse în teritoriu, şi în special a celor care au fost sprijinite prin diferite fonduri europene sau prin Banca Mondială atat pentru Administratia locala cat si pentru mediul privat si ONG.

COMUNA

Proiecte

SAPARD/FEADR

Proiecte

PHARE/ POR

Proiecte

ISPA

Proiecte

BANCA MONDIALA

APL TANACU

Titlu PROICET INTEGRAT M – 322 Obiectiv „Modernizare străzi în localitatea Tanacu, Reabilitare camin cultural Construcţie centru Aterschool şi Achiziţie utilaj”

Valoare 2.500.000 euro

Din care finantare locala

Stadiul implementarii. Depus FEADR-M 322 – are efectuată vizita în teren – promovat pentru selecţie

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu „CONSOLIDARE ŞI RECONSTRUCŢIE”

Obiectiv:     ŞCOALA

CLASELE I-VIII TANACU

Valoare 3.205.537.000 LEI ROL

Din care finantare locala

Stadiul implementarii: terminat 2001

 

Titlu …

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu „RECONSTRUCŢIE”

Obiectiv ŞCOALA CLASELE I-IV BENEŞTI

Valoare 2.953720.400 LEI ROL

Din care finantare locala

Stadiul implementarii: terminat 2000

 

Titlu …

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu: „CONSTRUIRE”

Obiectiv: GRĂDINIŢĂ 3 GRUPE - TANACU

Valoare 2545.888,66 LEI RON ROL

Din care finantare locala

Stadiul implementarii: terminat 2008

 

Titlu …

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu……

Obiectiv…..

Valoare…….

Din care finantare locala

Stadiul implementarii

Titlu: „CONSTRUIRE”

Obiectiv: GRĂDINIŢĂ 3 GRUPE - TANACU

Valoare 2545.888,66 LEI RON ROL

Din care finantare locala

Stadiul implementarii: in curs de recepţie

PRIVAT

       

ONG

       

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

COMUNA TANACU este situată în partea centrală a judeţului Vaslui la est de municipiului Vaslui, în Podişul Central al Moldovei şi are un relief caracteristic zonei de dealuri din care face parte. Această comună se întinde pe cursul inferior al zonei interfluviale dintre râurile Vasluieţ şi pârâul Crasna spre izvoarele valea satului afluient dreapta al pârăului Burghina şi ordinul II al Crasnei,   din punct de vedere al organizării administrativ – teritoriale, comuna Tanacu, fost reorganizata prin Legea nr. 84/2004 şi este compusă din două sate : Tanacu şi Beneşti

Reşedinţa comunei este satul Tanacu, situat la o distanţă de 17 Km de muncipiul Vaslui, poziţia geografică favorizează comunicarea în direcţiile est – vest pe DC 27A – DJ 244 K cu legătură la DN 24 care intermediază legătura cu staţia CFR Vaslui.

DJ 244 K proneşte din DN 24, iar comuna Tanacu este străbătută pe o lungime de 12 Km, infrastructura acestui segment de drum este structurată astfel: 4,2 Km asfalt, 0,8 Km pietruit şi 7 Km pământ iar în punctul Bahnă traverseză râul Burghina peste un pod al cărui siguranţă nu numai prezintă siguranţă.

Această poziţie geografică – inclusiv distanţa relativ mică faţă de municipiul Vaslui, reşedinţa de judeţ Vaslui – favorizează în perspectivă dezvoltarea comunei.

            Satul Tanacu dispune de o reţea de drumuri în lungime de 29 Km + 566 m din care:

-          11 Km + 168 m pietruit şi solicită intervenţii pentru întreţinere cu agregate, refuz ciur şi pietriş;

-          18 Km + 398 m sunt din pământ şi devin greu practicabile pe timp nefavorabil;

Satul Beneşti dispune de o retea de drumuri în lungime de 9 Km + 628 m din care:

-          4Km + 566 m pietruiţi şi sunt necesare materiale pentru întreţinere;

-          5 Km + 282 m. sunt din pământ şi devin greu practicabile pe timp nefavorabil:

            Satul Beneşti este situat pe valea pârâului Dumbrava, afluient dreapta pârâului Burghina, ce desparte localitatea în două, circa 30 % din sat este aplasat pe partea de est a localităţii iar legătura cu centrul satului şi satul Tanacu reşedinţa de comună se face prin traversarea pârâului valea satului cu legărură în DC 27.

           

GRUPUL DE LUCRU LOCAL

COMUNA TANACU

 

NUME &PRENUME

FUNCTIA

NR. TELEFON

e-mail

1.COORDONATOR GRUP

2.RESPONSABIL

ECONOMIE LOCALA

3.RESPONSABIL PATRIMONIU CULTURAL

4.RESPONSABIL MEDIU

DUMITRIU   DANUŢ

ANDREI STELIANA

LUPU ELENA

LUPU ADRIAN

PRIMAR

CONTABIL

BIBLIOTECAR

STATISTICIAN

0761130070

0761130071

0753735737

0761130074

This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

BISERICII PAROHIALE CU HRAMUL „SFINŢII VOEVOZI” DIN SATUL TANACU

Satul Tanacu este situat în partea de Est a judeţului Vaslui şi se întinde pe o lungime de 1,5 Km, în direcţia Nord - Sus, pe două coaste de deal, care se împreună în cale cu un pârâiaş, având drumuri în doate direcţiile, fiind o aşezare veche datând din anul 1600 – 1650.

            Satul are pe terioriul său: BISERICA „SFINŢII VOEVOZI”, două şcoli primare, cămin cultural, sediul Primăriei comunei Tanacu, magazinul universal, fostul sediu CAP şi dispensarul uman.

            Locuitorii satului sunt de naţionalitate şi cetăţenie română, de religie ortodoxă în totalitatea lor, având ca ocupaţie principală agricultura.

            Numele satului provine de la întemeietorul lui, un tânăr pe numele TANACU refugiat din ţinuturile CAHULULUI, de pe vremea năvătirii Tătarilor care a luat de soţie pe Miliana o fată din părţile Huşilor.

            Această familie în dorul lor după pământ s-au stabilit pe locurile actuale, atrăgând în timpul veţuirii lor pe rudele lor de pe amândouă părţile. Bătrânii de astăzi păstrează prin viu grai ştirea că familiile: Pester, Nourescu şi Popa existente şi azi sunt rude ale lui Tanacu, care iniţial aveau rol de administratori principali în toate chestiunile de interes comun, după porunca lui Tanacu, iar după Miliana familiile Stancu şi Dărescu, dar care nu aveau dreptul să se amestece în hotărârile luate de rudele lui Tanacu, ci trebuind să se supună în toate chestiunile luate de rudele lui Tanacu.

            Familia Tanacu şi Miliana cu rudele lor, au ocupat la început o porţiune de teren mică aproximativ 800 – 900 ha de teren care avea ca megieşi la început pe:

-          Est – moşia satului Beneşti, un sat cu aşezare mai veche decât Tanacu;

-          Vest - pădurea Mirenilor;

-          Sud – satul Cordeni;

-          Nord – Muntenii de Sus;

Primul lucru de interes obştesc ce la intreprins Tanacu şi Miliana cu rudele lor, a fost construirea unei biserici din bârnă de lemn care pe la anul 1800 – 1810 a ars prefăcându-se toată într-un morman de jar. Pe locul acela s-a construit actuala biserică tot din lemn. În memoria lui Tanacu şi Miliana, credincioşii din satul Tanacu, pun în fruntea pomelnicilor lor pe TANACU ŞI MILIANA – ca o obligaţie a acestora pentru urmaşii lor din Tanacu.

Istoricul satului şi legământul între TANACU şi urmaşii lui a fost scris de însuşi TANACU cu litere de AUR pe o pele de viţel care a fost răpită în decursul vremii de către nişte călugări de la Mănăstirea FLOREŞTII – TUTOVEI, cu ocazia umblării lor prin sate cu icoana făcătoare de minuni a MÂNTUITORULUI-DOMNULUI la vremea de plecare, toate astea se păstrează prin viu grai, în trecut nu se cultivau jocuri şi cântece culturale, orchestre sau fanfare instrumentale, probabil pentru marea lor ocupaţie cu agricultura, care nu le dădea timp să se mai ocupe şi cu chestiuni secundare. Pentru distracţii îşi tocmeau lăutari din alte părţi.

După cum s-a prezentat anterior, locuitorii satului Tanacu sunt români ortodoxi, având ca principală ocupaţie agricultura o parte din ei au fost angajaţi în intreprinderi de stat, fostele Cooperative agricole (CAP), şcoli, consiliu popular etc.

Numărul enoriaşilor în totalitatea lor se ridică la 1140 de suflete. Credincioşii a-i alor confesiuni sau organizaţii religioase nu sunt. În afară de agricultură unii dintre cetăţenii satului se ocupă cu lemnăritul, ferăria, tâmplăria, cojocăria, cizmăria şi altele, familiile se ocupă în special iarna cu ţesutul în războaie casnice, ţesând pânză de casă prosoape, pichiri de lână pentru cuverturi, leghicere alese de lână în diferite culori şi figuri foarte frumose şi trainice.

În sat nu se mai păstrează portul naţional decât cu ocazia unor obiceiuri, cum ar fi: la ANUL NOU şi cu ocazia diferitelor serbări.

În şirul obiceiului creştin ortodox este şi botezul, ca şi în alte regiuni are alături de prunc naşii care trebuie să fie tot ortodoxi şi oameni gospodari.

La fel şi nunta este un obicei tot atât de important, unde la noi se obişnuieşte ca un băiat mai isteţ spune iertăciunea în casa mirelui înainte de plecarea la cununie, tot atunci se aruncă în urma mirilor cu orez şi firmituri de pâine.

La întoarcerea de la biserică se obişnuieşte să se vină pe alt drum, iar în pragul casei la mire sunt aşteptaţi de mama mirelui care ăi prinde cu un prosop de gât şi îi duce în casă, însemnând ca semn de conveţuire paşnică, după care este pregătită masa de cununie unde toate rudele mai de aproape stau la masă şi după aceia urmează dansul în cântecul lăutarilor până seara la mezul nopţii, când se pune aşazisa masă mare la care participă toţi invitaţii, daruind pentru noii căsătoriţi bani şi daruri. Aceastî masă mare durează până a doua zi la orele 8,00 – 9,00 când ia sfârşit.

Cel mai vech aşezământ de cultură a fost biserica SFINŢII VOIEVOZI.

Precum se spune iniţial a fost construită din lemn, de întemeietorii satului tanacu şi Miliana. Biserica a ars pe la anul 1800 – 1810, iar la data de 26 august 1926 a fost sfinţită altă biserică tot din lemn construită prin contribuţia enoriaşilor din Tanacu.

Despre această biserică nu avem nici un document scris, decât anul construcţii şi este pus deasupra uşilor de la intrarea principală din partea de Sud.

Prin viu grai se mai spune că bârnile din care este construită biserica au fost cioplite la CHIŢOC – VASLUI din pădurea Chiţăc iar meşterii fiind tot din acel loc.

Lemnăria astfel pregătită a fost transportată şi montată la Tanacu pe locul celui vechi. Biserica este destul de încăpătoare în formă de cruce în interior şi exterior căptuşită cu scândură şi vopsită cu ulei, acoperişul fiind din tablă. Biserica se deosebeşte prin construcţie faţă de o casă şi prin cele patru cruci de pe acoperiş.

Clopotniţa este aşezată în curtea bisericii în partea de sud construită pe patru furci groase din stejar în anul 1909 înaltă de 6 metri cu baza de 4 x 4 metri şi adusă sus la 3,30 x 3,30 metri, acoperită şi aceasta cu tablă. A fost şi aceasta reparată înlocuindu-i-se tot materialul lemnos vechi cu altul nou pe bază de deviz întocmit de arhitect Iulian baracataru din vaslui. Meseriaşii care au executat această lucrare au fost în număr de 5(cinci) de la atelierul de tâmplărie din cadrul CAP Tanacu. Meseriaşii care au participat la această renovare au fost Bodescu N. Ion, Sîrbu Mihai, Ion Manoilă, Bozianu Ion, Lupu V. Vasile.

Revenind la biseriac Sfinţii Voievozi mai amintim că meşterii care au construito nu se cunosc doar numai cei care au fost din Chiţoc Vaslui.

Biserica a fost construită din fondurile enoriaşilor care alcătuiesc parohia, în 1928 s-a executat o reparaţie radicală astfel s-a tencuit cu ciment temelia din piatră, s-au căptuşit pereţii din lemn cu scândură nouă la exterior, înlocuindu-se cea veche şi s-a acoperit cu tablă galvanizată, nu au fost administrate forme de modificare noi la construcţie. Biserica are o lungime de 14 metri x 6 metri lăţime. Stilul în care se poate încadra construcţia este cel moldovenesc, fără brâul în relief şi alte sclupturi în lemn pe mijlocul construcţiei, caracteristică satului.

Biserica anterioară a fost căptuşită cu scândură în interior, uleită şi fără picturi. In prezent interiorul bisericii este tencuit şi are reprezentate picturi murale.

Catapeteasma este din lemn pe care sunt aplicate la locul cuvenit sfintele icoane care o alcătuiesc.

Numai uşile împărăteşti sunt traforate şi cu combinaţii de scluptură în relief. Nu -se cunoaşte nici anul şi nici meşterii care au făcuto. Toate obiectele de cult din biserică sunt aduse de credincioşi în decursul vremii şi este modest înzestrată cu obiecte de cult.

Din obiectele de valoare istorică ale bisericii se enumără:

-          1 (unu) Sfântul Epitaf fosrte frumos cusut în fir de aur pe catifea maro, cu frumoase floraţii pe margine şi frumoase litere chirilice pe care este scris TROPARUL;

-          Iosif cel Bun chip în limba slavonă;

-          O icoană „Sfântul Munte Atos” şi câteva icoane vechi toate consemnate în inventarul bisericii.

Despre aceste obiecte de valoare istorică nu se cunoaşte nici meşterul şi nici provenienţa lor se crede că ar fi aduse din Rusia, prin veacul al XIX.

Preoţii care au slujit în acest sfânt lăcaş sunt următorii:

-    Preotul Sava

-          Preotuil Ilie Leuştean;

-          Preotul Ştefan Bulbuc;

-          Preotul Nicolae Trofin;

-          Preotul Gheorghe Damian (perioada 1993 - 1 noiembrie 2013, data cand s-a transferat ca slujitor la Biserica Izvorul Tamaduirii din cadrul Spitalului Judetean Vaslui.

Prin voia bunului Dumnezeu, începând cu 1 martie 2014, pr. Paroh CĂPITANU CONSTANTIN a primit binecuvântarea Presfinţitului Corneliu episcopul Hoşilor spre slujire în Sfânta Biserica cu hramul „SFINTII VOIEVOZI” prin sănătatea duhovnicească şi mântuirea sufletelor din Parohia Tanacu.

Bunul Dumnezeu să-l ocrotească şi păzească spre mântuirea sufletelor noastre, AMIN:

În istoria satului mai amintim eroii care au căzut la datorie în cele două războaie mondiale: Enache I. Nicu, Popovici A. Dumitru, Ichim M. Ioan, Buhăescu V. Vasile, Buhăescu Gh. Iorgu, Vinţu Ioan, Hurdubaia V. Iorgu, Cucu Ioan şi alţii.

            Satul Tanacu face parte din comuna Tanacu şi reprezintă aria de polaritate a oraşulşui Vaslui, de care este legat prin intermediul DJ 244 şi DN 24.

            DJ 244 K porneşte din DN 24 şi este asfaltat până în localitatea (satul) Tanacu şi traversează satul Munteni de Sus, distanţa dintre satul Tanacu şi până în oraşul Vaslui este de 24 Km calculată din autogara Vaslui şi până în staţia Tanacu.

Apasa pentru a asculta! Powered By GSpeech