I.1. POPULATIE

Potenţialul demografic: COMUNA TANACU cu un număr redus de locuitori (cca 2197), cu o densitate a populaţiei foarte mică ((38 loc/Km.p.), cu o populaţie îmbătrânită, cu grad redus de întinerire şi cu resurse mari de populaţie activă, cu resurse agricole de persoană activă moderate (65 persoane la 100 ha teren agricol.

Populatie	1999	2009	Evolutie / Regresie 1998-2008	Din care in 2005-2008	Soldul migrarii 1998-2008	Persoane Sub 14 ani 2008	Persoane peste 60 ani 2008	Populatie activa (intre 14 si 60 ani) 2008	Persoane in somaj 2008	Persoane cu ajutor social 2008
Total din care:	2426	2350	- 76	- 30	30	623	746	981	23	149
-Masculin -Feminin		1340 1010	-          40 -          36	14 16	17 13	392 231	412 334	536 445	14 9	96 53
Minoritati -rromi -…………. -…………. -………….	-	--	-	-		-	-	-	-	-

Detalii suplimentare

Populaţie actvă = 854	Salariaţi (angajaţi) = 115	Fermieri în ferma proprie de semisubzistenţă = 15
Persoane în şomaj = 49	Nr. Persoane efectiv în somaj = 49	Detalii: de când se află în şomaj, din ce domeniu provin, ce grad de calificare au, din ce	Nr. persoane în căutarea unui loc de muncă = 102

I.2. PATRIMONIU DE MEDIU

COMUNA	Relief	Pondere	Rauri (ml)/ Lacuri (mp)	Specii plante	Specii animale	Specii pasari	Specii pesti	Arii naturale protejate	Zone naturale cu potential turistic
TANACU	Campie Deal …….	…% 80,1 %	Râul Burghina - IAZ BAHNĂ ŞI TOPU (380.000 mp)	-Tufa lemnoasă (caragana frutex) -circel (Epheda distachia) - ai sălbatic (aliun mascatum) - ai de stepă (alium tauricum) - sparceta (orabrychis areraria) - zambila pitică (Hzacinthella) -pălămida (cirsium seralatum)	- vulpea - mistrţul - ciuta - ipure -popândăul	- vrabia - rata salbatica - potârnichea -prepelita	Crap Caras Novac Fitofag	Rezervaţia botanică Coastele Rupturii	Rezervaţia botanică Coastele Rupturii

Prezentarea zonelor existente sau propuse pentru reţeaua Natura 2000 şi/sau rezervaţi:

Numele zonei	Suprafaţa în ha	Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)	Produse provenite din aceste zone neafectate de pesticide/ingrasaminte
Rezervaţia botanică „Coastele rupturii	6,00

            In partea de SE a comunei Tanacu la circa 2 km. de sat se intinde un versant cu expozitie vestica afectat puternic de eroziune si alunecari, unde este identificata o suprafaţă de 6,0 ha numita - Coasta Rupturile. Administratorul legal al rezervatiei este Primaria comunei Tanacu.

             Coordonatele geografice ale rezervaţiei sunt: 46*40’13” lat. N si 27*51’ 10” long. E - pozitia 2776 conform Legii nr. 5/2000.

            Substratul geologic de varsta sarmatina este alcatuit dintr-un complex de marne si nisipuri fine, argiloase cu numeroase crotovine la suprafata si cochilii de lamelibranchiate. Aceasta suprafata are o structura corelata cu regimul precipitaţiilor pe fondul distructiv al vegetatiei in urma pasunatului, a favorizat alunecari de mari proportii incat terenul este scos din folosinta.

             Pe acest versant abrupt cu inclinare, ce trece de 35 % se afla o vegetatie cu numeroase discotinuitati edificata de barbisoara (Batriochloa ischaemum). In aceste condiţii s-a pastrat o populaie viguroasa de tufa lemnoasa (Caragana frutex), element continental irano-turanian, cu exceptional rol fitogeografic. Alte raritati floristice: circel (Ephedra distachya), ruscuta (Adonis hybrida), ai salbatic (Allium moschatum), ai de stepa (A. tauricum), Bellevalia sarmatica (liliaceu cunoscut în flora ţării noastre numai în câteva staţiuni de pe teritoriul judeţului Vaslui), sparceta (Onobrychis arenaria), zambila pitica (Hyacinthella leucophaea), palamida (Cirsium serrulatum), s.a.

            La vest de rezervaţie este “Iazul Bahnă” care pe aceiaşi direcţie se poate dezvolta agroturismul, pentru dezvoltarea acestui sector de activitate sunt necesare investiţii în infrastructură.

            Rezervaţia se menţine pentru cercetări ştiinţifice

            1.3. Patrimoniu arhitectural şi cultural

           La originea satului Tanacu, ca la a multora dintre aşezările româneşti, se află o biserică, căci oricât adevăr ar aubzista în zicala latinească „primum vivere, deinde philosophari”, omul nu poate trăi fără a crede înceva şi a încerca să înţeleagă scopul vieţii.

Miezul de rezistrnţă împotriva vicisitudinilor istoriei îl constituie credinţa întru-un ideal, în viitor, în calităţile poporului tău. Credinţa s-a confundat cu naţionalitatea, aşa cum s-a întâmplat cu populaţia din proviinţiile despărţite vremelnic de patria mamă, unde a fi creştin ortodox era sinonim cu obârşia română.

            Biserica din loazbe de stejar a Tanacului şi a Milianei a durat până în anul 1820 când a ars. Pe temeliile ei s-a construit în 1826 o altă biserică cu hramul „Sf. Voievozi Mihail şi Gavril”, după cum o atestă pisania crestată pe grinda frumos scluptată ce desparte naosul de pronaus. E alcătuită din blăni de stajar încheiate la colţuri în formă de coadă de rândunică. A fost reparată de mai multe ori şi în anul 1979 a fost renovată total, înlocuinduse acoperişul. I s-a turnat fundaţie de beton, a fost mărit pridvorul montându-se două uşi frumos scluptate, a fosr repictată, împrejmuită cu gard de fier pe fundaţie de betorn, biserica este înscrisă ca monument istoric.

            În Burgheleşti prima biserică a fost construită în 1819 de serdarul Toma Buzdugan împreună cu obştea satului şi are hramul „Sf. Nicolae”. A fost reparată în anul 1892 – 1902. Are un policandru donat de Vasile Gavriluţă, erou din războiul neatârnării. Clădirea rezstă bine şi astăzi, fiind bine întreţinută. I s-a schimbat acoperişul cu argeaua nouă în anul 1979. Şi la această biserică naosul e despărţit de pronaus printr-o grindă de stejar frumos scluptată cu soarele şi luna în centru şi o monogramă. Lăţime grinzii este de 80 cm şi grosimea de 12 cm, ceea ce arată că pădurile din jur aveau stejari falnici, seculari.

            În satul component Beneşti există biserica de sat zidită în anul 1862 cu hramul „Sf. Nicolae”, reparată în anul 1908 şi refăcută în anul 1950. mai este o bisericuţă făcută din vălătuci, numită a Romăşcenilor cu hramul „Sf. Maria”. A fost construită în anul 1810, refăcută în anul 1810, refăcută în anul 1889 şi reconstruită în anul 1972 de preotul Nicolae Trofin, acestă bisericuţă e situată în cimitirul din partea de sud a satului.

Pentru satul Tanacu, un titlu de mândrie îl constituie faptul că s-a păstrat caracterul de sat răzeş, spre deosebire chiar de satele componente Beneşti şi fostul sătucean Burgheleşti

Comuna	Cetati si castele	Biserici si manastiri	Case memoriale	Vestigii romane / dacice
TANACU	…….. …….. ……..	SF. VOIEVOZI SF. NICOLAE Manastirea Sf. Treime	-	-

Comuna	Mestesuguri locale	Tipuri de turism practicate in zona	Obiceiuri locale	Sarbatori locale
TANACU	…….. …….. ……..	De agrement si odihna… Cultural si religios… Vanatoare / pescuit… Agroturism	HRAMUL BISERICILOR … …. …	…

II. Economia locală

-          Agricultura (culturi de câmp şi creşterea animalelor) cu tendinţe de diversificare a activităţii neagricole: comerţ, depozitarea şi prelucrarea produselor agricole, industrie locală şi prestări servicii;

II.1 Repartizarea populaţiei active

Va fi evidenţiată repartizarea populaţiei active (personalului salariat) în principalele domenii de activitate, conform tabelului de mai jos, precum şi o eventuală structură pe sectoare economice (industrie, comerţ, servicii, construcţii, agricultură etc.) în ultimii 5 ani.

II.2 Agricultură

Întrucât majoritatea actorilor rurali au legătură (în diferite proporţii) cu sectorul agricol este bine de scos în evidenţă structura acestui domeniu conform tabelului de mai jos.

	Nr.capete de animale împărţite pe zone de relief	Terenuri arabile (Ha) – pe zone de relief	din care:				Păduri pe zonă de relief (Ha)
			Productive pe zonă de relief (Ha)	Neproductive zonă de relief (Ha)	Păşuni pe zonă de relief (Ha)	Viţă de vie şi livezi pe zonă de relief (Ha)
Total	3400	3982	3500	482	711	112	225
%	100	100	56	7,70	11	1,80	3,6

COMUNA TANACU are un profil economic agriclol (culturi de câmp şi creşterea animalelor), cu un potenţial productiv ridicat al terenurilor arabile, foarte scăzut pentru păşuni şi fâneţe, scăzut pentru vii şi foarte scăzut pentru livezi, exploatarea terenurilor este de 69,2% individual, asociaţii individuale şi 38,8 % exploataţii cu personalitate juridică.

Pentru creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, aceste sectoare prezintă oportunitate de modernizare a exploataţiilor agricole prin îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi îmbunătăţirea valorii economice a pădurii.

Exploatatii	Vegetale de camp		Legume		Livada			Vii		Padure
Marime 0-1  ha - % 1-5 ha - % 5-15 ha - % 15-50 ha - % 50-100 ha - % >100 ha - %	3900 ha 58,64 % 8,71 % 1,53 % 1,41 % 4,07 % 25,64 %		82,00 ha 97,57 % 2,43 %		20,00 ha 60,5 % 6,0 % 33,50 %					660 ha 26,19 % 1,06 % 72,75 %
Mod exploatare Arendare - % In asociatii - % Firma - % Cont propriu - %	32, 65 % 63,38		2,43 % 97,57 %							72,75 % 27,25 %
Agricultura ecologica Cultura ….
Culturi dominante	Grau -        22, 87 % Orz -            5,% Porumb -   28,78% Fl. Soare -   % etc		Rosii - 12, 9 % Ardei -    2,43 % Castraveti – 1,21 % Pepeni -      12,04 % etc.               72,13 %		Prun Cires/ Visin 24,41 % Mar/par 75,59 % Nuc etc					Stejar Fag Salcam Tei/Plop etc
Evolutie Teren lucrat/nelucrat Arendat / propriu Culturi	Lucrat = 3400 Ha Nelucrat = 500 ha
Procesare locala Mori de grau Mori de porumb/ furaje Prese de ulei Gatere	2        mori furaje 1
Produse traditionale locale	Pâinea Vasluiancă naturală la vatră de pmânt		-		-			Vinul „Razesul de Tanacu”
Exploatatii Zootehnie	Bovină	d.care vaca de lapte		Porcine		Ovine	Pasari		Stupi
Marime 1-5 cap - % 5-10 cap - % 10-25 cap - % 25-50 cap - % >50 cap - %	700 98,47 % 1,53 %	700 98,47 % 1,53 %		600 100 %		550			15 1-20 stupi –   20,,01 % 20-50 stupi -   26,6   % 50-100 stupi - 33,33 % >100 stupi -     20,00 %
Mod exploatare In asociatii - % Gospodarie - 100 % Ferma - %	DA	DA		DA		DA	DA		DA
Zootehnie ecologica specia….	-	-		-		-	-		-
Rase dominante Sura de stepă Brună Bălţata Românească Marele Alb Metiş Comună	– 20 % - 70 % - 10 % …………. - % ………% ………%	- 20 % - 70 % - 10 % …………. - % ………% ………%		………% ………% ………% 100 % ………% ………%		………% ………% ………% ………% 100 % ………%	………% ………% ………% ………% ………% - 100 %
Evolutie Crestere / scadere Ferma / gospodarie Rase	-	-		-		-	-		-
Procesare locala Colectare lapte Fabrica de lapte Abatorizare	-	-		-		-	-		-
Produse traditionale	-	Caşul de Tanacu		-		Caşul de Tanacu, Caşul de Beneşti	-		-

II.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

Industria locală în prezent constă în morărit, prelucrarea strugurilor şi depozitarea vinurilor, mici activităţi de prestări servicii către agricultură, tendinţe de dezvoltare a sectorului de panificaţie.

II.4 Comerţ şi sector de servicii

Activitatea industiria-agricolă este redusă şi se dezvoltă pe domeniul de prelucrarea strugurilor, depozitare şi comercializarea vinurilor ca marcă înregistrată este vinul „Răzeşul de Tanacu”, sunt intenţii în domeniul panificaţiei pentru realizarea produsului finit „Pâinea Vasluiancă naturală la vatră de pământ”, activitatea de morărit se desfăşoară prin SC BUHĂESCU SRL şi PF CĂPITANU, prestările de srvicii constau în mici activităţi de fierărie lucrări de construcţie şi activităţi agricole (arat, discuit, semănat, recoltat).

Comerţul se desfăşoară cu materiale pentru construcţii, produse alimentare şi nealimentare, forţa de muncă este asimilată de acest sector în procent de 2 %, prestările de servicii sunt fferite către poulaţie în domeniul lucărilor de construcţii, mici ateliere de fierărie, şi lucrări mecanice în agricultură

III. Servicii şi infrastructuri medico-sociale

COMUNA TANACU, din punct de vedere medical este deservită de „Cabinetul Medical Individual – Dr. Antoniu Tamara-Eugenia” care are în componenţă 1 asitent şi un îngrijitor, În cadrul Primăriei comunei Tanacu este constituit un compartiment de asitenţă socială şi sprijinit printr-un asistent medical comunitar.

III..1. Echipamente prezente sau accesibilitate

Conform tabelului de mai jos, se vor completa principalele servicii de sănătate, educaţie, recreare etc., care funcţionează pentru populaţie şi infrastructura medico – socială existentă

Servicii	Categorii	Observatii*
Invăţamânt	Primar	1
	Secundar	-
	Universitar	-
	Altele...	-
Medicale	Medic	1
	Cabinet stomatologic	-
	Spital	-
	Altele....	-
Sportive	Terenuri sportive (de fotbal, tenis...)	-
	Sala de Sport	-
	Piscine	-
	Altele...	-
Altele...		-

* - in cazul inexistenţei, precizaţi modul de asigurare a acestora (distanţe, locaţii...)

La distanţă de cca. 1,5-2,5 Km sunt copii care fac naveta pe ruta Beneşti – Tanacu pentru a fregventa cursurile la clasele I - VIII

Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale

Pentru o bună deservire a serviciilor medicale se poate spune ca un impediment este naveta, insuficienţă medici şi asitenţi medicali, în clădirea actuală a dispensarului medical se impune o intrvenţie de reabilitare a clădirii.

III.2. Activităţi sociale şi instituţii locale

Se vor prezenta instituţiile locale (primării, consilii etc.), asociaţiile de comune, de consilii etc. din zona respectivă, precum şi principalele activităţi sociale în care acestea sunt implicate şi de care beneficiază comunităţile locale.

De asemenea vor fi prezentate cele mai relevante ONG-uri, asociaţii locale (agricole, comerciale...), precum şi domeniul de intervenţie a acestora şi influenţele asupra dezvoltării zonei respective.

III.3 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

Pentru teritoriul respectiv va trebui efectuată o scurtă prezentare a politicilor de dezvoltare locală întreprinse în teritoriu, şi în special a celor care au fost sprijinite prin diferite fonduri europene sau prin Banca Mondială atat pentru Administratia locala cat si pentru mediul privat si ONG.

COMUNA	Proiecte SAPARD/FEADR	Proiecte PHARE/ POR	Proiecte ISPA	Proiecte BANCA MONDIALA
APL TANACU	Titlu PROICET INTEGRAT M – 322 Obiectiv „Modernizare străzi în localitatea Tanacu, Reabilitare camin cultural Construcţie centru Aterschool şi Achiziţie utilaj” Valoare 2.500.000 euro Din care finantare locala Stadiul implementarii. Depus FEADR-M 322 – are efectuată vizita în teren – promovat pentru selecţie	Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu „CONSOLIDARE ŞI RECONSTRUCŢIE” Obiectiv:     ŞCOALA CLASELE I-VIII TANACU Valoare 3.205.537.000 LEI ROL Din care finantare locala Stadiul implementarii: terminat 2001
	Titlu … Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu „RECONSTRUCŢIE” Obiectiv ŞCOALA CLASELE I-IV BENEŞTI Valoare 2.953720.400 LEI ROL Din care finantare locala Stadiul implementarii: terminat 2000
	Titlu … Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu: „CONSTRUIRE” Obiectiv: GRĂDINIŢĂ 3 GRUPE - TANACU Valoare 2545.888,66 LEI RON ROL Din care finantare locala Stadiul implementarii: terminat 2008
	Titlu … Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu…… Obiectiv….. Valoare……. Din care finantare locala Stadiul implementarii	Titlu: „CONSTRUIRE” Obiectiv: GRĂDINIŢĂ 3 GRUPE - TANACU Valoare 2545.888,66 LEI RON ROL Din care finantare locala Stadiul implementarii: in curs de recepţie
PRIVAT
ONG

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

COMUNA TANACU este situată în partea centrală a judeţului Vaslui la est de municipiului Vaslui, în Podişul Central al Moldovei şi are un relief caracteristic zonei de dealuri din care face parte. Această comună se întinde pe cursul inferior al zonei interfluviale dintre râurile Vasluieţ şi pârâul Crasna spre izvoarele valea satului afluient dreapta al pârăului Burghina şi ordinul II al Crasnei,   din punct de vedere al organizării administrativ – teritoriale, comuna Tanacu, fost reorganizata prin Legea nr. 84/2004 şi este compusă din două sate : Tanacu şi Beneşti

Reşedinţa comunei este satul Tanacu, situat la o distanţă de 17 Km de muncipiul Vaslui, poziţia geografică favorizează comunicarea în direcţiile est – vest pe DC 27A – DJ 244 K cu legătură la DN 24 care intermediază legătura cu staţia CFR Vaslui.

DJ 244 K proneşte din DN 24, iar comuna Tanacu este străbătută pe o lungime de 12 Km, infrastructura acestui segment de drum este structurată astfel: 4,2 Km asfalt, 0,8 Km pietruit şi 7 Km pământ iar în punctul Bahnă traverseză râul Burghina peste un pod al cărui siguranţă nu numai prezintă siguranţă.

Această poziţie geografică – inclusiv distanţa relativ mică faţă de municipiul Vaslui, reşedinţa de judeţ Vaslui – favorizează în perspectivă dezvoltarea comunei.

            Satul Tanacu dispune de o reţea de drumuri în lungime de 29 Km + 566 m din care:

-          11 Km + 168 m pietruit şi solicită intervenţii pentru întreţinere cu agregate, refuz ciur şi pietriş;

-          18 Km + 398 m sunt din pământ şi devin greu practicabile pe timp nefavorabil;

Satul Beneşti dispune de o retea de drumuri în lungime de 9 Km + 628 m din care:

-          4Km + 566 m pietruiţi şi sunt necesare materiale pentru întreţinere;

-          5 Km + 282 m. sunt din pământ şi devin greu practicabile pe timp nefavorabil:

            Satul Beneşti este situat pe valea pârâului Dumbrava, afluient dreapta pârâului Burghina, ce desparte localitatea în două, circa 30 % din sat este aplasat pe partea de est a localităţii iar legătura cu centrul satului şi satul Tanacu reşedinţa de comună se face prin traversarea pârâului valea satului cu legărură în DC 27.

           

GRUPUL DE LUCRU LOCAL

COMUNA TANACU

	NUME &PRENUME	FUNCTIA	NR. TELEFON	e-mail
1.COORDONATOR GRUP 2.RESPONSABIL ECONOMIE LOCALA 3.RESPONSABIL PATRIMONIU CULTURAL 4.RESPONSABIL MEDIU	DUMITRIU   DANUŢ ANDREI STELIANA LUPU ELENA LUPU ADRIAN	PRIMAR CONTABIL BIBLIOTECAR STATISTICIAN	0761130070 0761130071 0753735737 0761130074	This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Satul Tanacu este situat în partea de Est a judeţului Vaslui şi se întinde pe o lungime de 1,5 Km, în direcţia Nord - Sus, pe două coaste de deal, care se împreună în cale cu un pârâiaş, având drumuri în doate direcţiile, fiind o aşezare veche datând din anul 1600 – 1650.

            Satul are pe terioriul său: BISERICA „SFINŢII VOEVOZI”, două şcoli primare, cămin cultural, sediul Primăriei comunei Tanacu, magazinul universal, fostul sediu CAP şi dispensarul uman.

            Locuitorii satului sunt de naţionalitate şi cetăţenie română, de religie ortodoxă în totalitatea lor, având ca ocupaţie principală agricultura.

            Numele satului provine de la întemeietorul lui, un tânăr pe numele TANACU refugiat din ţinuturile CAHULULUI, de pe vremea năvătirii Tătarilor care a luat de soţie pe Miliana o fată din părţile Huşilor.

            Această familie în dorul lor după pământ s-au stabilit pe locurile actuale, atrăgând în timpul veţuirii lor pe rudele lor de pe amândouă părţile. Bătrânii de astăzi păstrează prin viu grai ştirea că familiile: Pester, Nourescu şi Popa existente şi azi sunt rude ale lui Tanacu, care iniţial aveau rol de administratori principali în toate chestiunile de interes comun, după porunca lui Tanacu, iar după Miliana familiile Stancu şi Dărescu, dar care nu aveau dreptul să se amestece în hotărârile luate de rudele lui Tanacu, ci trebuind să se supună în toate chestiunile luate de rudele lui Tanacu.

            Familia Tanacu şi Miliana cu rudele lor, au ocupat la început o porţiune de teren mică aproximativ 800 – 900 ha de teren care avea ca megieşi la început pe:

-          Est – moşia satului Beneşti, un sat cu aşezare mai veche decât Tanacu;

-          Vest - pădurea Mirenilor;

-          Sud – satul Cordeni;

-          Nord – Muntenii de Sus;

Primul lucru de interes obştesc ce la intreprins Tanacu şi Miliana cu rudele lor, a fost construirea unei biserici din bârnă de lemn care pe la anul 1800 – 1810 a ars prefăcându-se toată într-un morman de jar. Pe locul acela s-a construit actuala biserică tot din lemn. În memoria lui Tanacu şi Miliana, credincioşii din satul Tanacu, pun în fruntea pomelnicilor lor pe TANACU ŞI MILIANA – ca o obligaţie a acestora pentru urmaşii lor din Tanacu.

Istoricul satului şi legământul între TANACU şi urmaşii lui a fost scris de însuşi TANACU cu litere de AUR pe o pele de viţel care a fost răpită în decursul vremii de către nişte călugări de la Mănăstirea FLOREŞTII – TUTOVEI, cu ocazia umblării lor prin sate cu icoana făcătoare de minuni a MÂNTUITORULUI-DOMNULUI la vremea de plecare, toate astea se păstrează prin viu grai, în trecut nu se cultivau jocuri şi cântece culturale, orchestre sau fanfare instrumentale, probabil pentru marea lor ocupaţie cu agricultura, care nu le dădea timp să se mai ocupe şi cu chestiuni secundare. Pentru distracţii îşi tocmeau lăutari din alte părţi.

După cum s-a prezentat anterior, locuitorii satului Tanacu sunt români ortodoxi, având ca principală ocupaţie agricultura o parte din ei au fost angajaţi în intreprinderi de stat, fostele Cooperative agricole (CAP), şcoli, consiliu popular etc.

Numărul enoriaşilor în totalitatea lor se ridică la 1140 de suflete. Credincioşii a-i alor confesiuni sau organizaţii religioase nu sunt. În afară de agricultură unii dintre cetăţenii satului se ocupă cu lemnăritul, ferăria, tâmplăria, cojocăria, cizmăria şi altele, familiile se ocupă în special iarna cu ţesutul în războaie casnice, ţesând pânză de casă prosoape, pichiri de lână pentru cuverturi, leghicere alese de lână în diferite culori şi figuri foarte frumose şi trainice.

În sat nu se mai păstrează portul naţional decât cu ocazia unor obiceiuri, cum ar fi: la ANUL NOU şi cu ocazia diferitelor serbări.

În şirul obiceiului creştin ortodox este şi botezul, ca şi în alte regiuni are alături de prunc naşii care trebuie să fie tot ortodoxi şi oameni gospodari.

La fel şi nunta este un obicei tot atât de important, unde la noi se obişnuieşte ca un băiat mai isteţ spune iertăciunea în casa mirelui înainte de plecarea la cununie, tot atunci se aruncă în urma mirilor cu orez şi firmituri de pâine.

La întoarcerea de la biserică se obişnuieşte să se vină pe alt drum, iar în pragul casei la mire sunt aşteptaţi de mama mirelui care ăi prinde cu un prosop de gât şi îi duce în casă, însemnând ca semn de conveţuire paşnică, după care este pregătită masa de cununie unde toate rudele mai de aproape stau la masă şi după aceia urmează dansul în cântecul lăutarilor până seara la mezul nopţii, când se pune aşazisa masă mare la care participă toţi invitaţii, daruind pentru noii căsătoriţi bani şi daruri. Aceastî masă mare durează până a doua zi la orele 8,00 – 9,00 când ia sfârşit.

Cel mai vech aşezământ de cultură a fost biserica SFINŢII VOIEVOZI.

Precum se spune iniţial a fost construită din lemn, de întemeietorii satului tanacu şi Miliana. Biserica a ars pe la anul 1800 – 1810, iar la data de 26 august 1926 a fost sfinţită altă biserică tot din lemn construită prin contribuţia enoriaşilor din Tanacu.

Despre această biserică nu avem nici un document scris, decât anul construcţii şi este pus deasupra uşilor de la intrarea principală din partea de Sud.

Prin viu grai se mai spune că bârnile din care este construită biserica au fost cioplite la CHIŢOC – VASLUI din pădurea Chiţăc iar meşterii fiind tot din acel loc.

Lemnăria astfel pregătită a fost transportată şi montată la Tanacu pe locul celui vechi. Biserica este destul de încăpătoare în formă de cruce în interior şi exterior căptuşită cu scândură şi vopsită cu ulei, acoperişul fiind din tablă. Biserica se deosebeşte prin construcţie faţă de o casă şi prin cele patru cruci de pe acoperiş.

Clopotniţa este aşezată în curtea bisericii în partea de sud construită pe patru furci groase din stejar în anul 1909 înaltă de 6 metri cu baza de 4 x 4 metri şi adusă sus la 3,30 x 3,30 metri, acoperită şi aceasta cu tablă. A fost şi aceasta reparată înlocuindu-i-se tot materialul lemnos vechi cu altul nou pe bază de deviz întocmit de arhitect Iulian baracataru din vaslui. Meseriaşii care au executat această lucrare au fost în număr de 5(cinci) de la atelierul de tâmplărie din cadrul CAP Tanacu. Meseriaşii care au participat la această renovare au fost Bodescu N. Ion, Sîrbu Mihai, Ion Manoilă, Bozianu Ion, Lupu V. Vasile.

Revenind la biseriac Sfinţii Voievozi mai amintim că meşterii care au construito nu se cunosc doar numai cei care au fost din Chiţoc Vaslui.

Biserica a fost construită din fondurile enoriaşilor care alcătuiesc parohia, în 1928 s-a executat o reparaţie radicală astfel s-a tencuit cu ciment temelia din piatră, s-au căptuşit pereţii din lemn cu scândură nouă la exterior, înlocuindu-se cea veche şi s-a acoperit cu tablă galvanizată, nu au fost administrate forme de modificare noi la construcţie. Biserica are o lungime de 14 metri x 6 metri lăţime. Stilul în care se poate încadra construcţia este cel moldovenesc, fără brâul în relief şi alte sclupturi în lemn pe mijlocul construcţiei, caracteristică satului.

Biserica anterioară a fost căptuşită cu scândură în interior, uleită şi fără picturi. In prezent interiorul bisericii este tencuit şi are reprezentate picturi murale.

Catapeteasma este din lemn pe care sunt aplicate la locul cuvenit sfintele icoane care o alcătuiesc.

Numai uşile împărăteşti sunt traforate şi cu combinaţii de scluptură în relief. Nu -se cunoaşte nici anul şi nici meşterii care au făcuto. Toate obiectele de cult din biserică sunt aduse de credincioşi în decursul vremii şi este modest înzestrată cu obiecte de cult.

Din obiectele de valoare istorică ale bisericii se enumără:

-          1 (unu) Sfântul Epitaf fosrte frumos cusut în fir de aur pe catifea maro, cu frumoase floraţii pe margine şi frumoase litere chirilice pe care este scris TROPARUL;

-          Iosif cel Bun chip în limba slavonă;

-          O icoană „Sfântul Munte Atos” şi câteva icoane vechi toate consemnate în inventarul bisericii.

Despre aceste obiecte de valoare istorică nu se cunoaşte nici meşterul şi nici provenienţa lor se crede că ar fi aduse din Rusia, prin veacul al XIX.

Preoţii care au slujit în acest sfânt lăcaş sunt următorii:

-    Preotul Sava

-          Preotuil Ilie Leuştean;

-          Preotul Ştefan Bulbuc;

-          Preotul Nicolae Trofin;

-          Preotul Gheorghe Damian (perioada 1993 - 1 noiembrie 2013, data cand s-a transferat ca slujitor la Biserica Izvorul Tamaduirii din cadrul Spitalului Judetean Vaslui.

Prin voia bunului Dumnezeu, începând cu 1 martie 2014, pr. Paroh CĂPITANU CONSTANTIN a primit binecuvântarea Presfinţitului Corneliu episcopul Hoşilor spre slujire în Sfânta Biserica cu hramul „SFINTII VOIEVOZI” prin sănătatea duhovnicească şi mântuirea sufletelor din Parohia Tanacu.

Bunul Dumnezeu să-l ocrotească şi păzească spre mântuirea sufletelor noastre, AMIN:

În istoria satului mai amintim eroii care au căzut la datorie în cele două războaie mondiale: Enache I. Nicu, Popovici A. Dumitru, Ichim M. Ioan, Buhăescu V. Vasile, Buhăescu Gh. Iorgu, Vinţu Ioan, Hurdubaia V. Iorgu, Cucu Ioan şi alţii.

            Satul Tanacu face parte din comuna Tanacu şi reprezintă aria de polaritate a oraşulşui Vaslui, de care este legat prin intermediul DJ 244 şi DN 24.

            DJ 244 K porneşte din DN 24 şi este asfaltat până în localitatea (satul) Tanacu şi traversează satul Munteni de Sus, distanţa dintre satul Tanacu şi până în oraşul Vaslui este de 24 Km calculată din autogara Vaslui şi până în staţia Tanacu.

Pentru a se putea realiza o planificare riguroasa a dezvoltarii comunitatii locale s-a procedat la delimitarea a 5 domenii de interventie relevante care s-au structurat pe sectoare de interventie cu un anumit specific, delimitandu-se astfel 27 de sectoare. Structura de interventie se prezinta astfel:

In analiza nevoii si potentialului pentru fiecare sector de activitate s-au relevat resursele, necesitatile principale si mijloacele de rezolvare a acestora. S-au cules informatii, sugestii, propuneri din diferite actiuni.

S-a procedat la efectuarea analizei SWOT pentru cele 5 domenii de interventie, o investigatie si o evaluare sistematica bazata pe un proces de cunoastere, intelegere si explicare a unor fapte, fenomene, procese care au ca scop identificarea simptomelor, disfunctionalitatilor cu analiza faptelor si identificarea cauzelor. Pe baza rezultatelor analizei se elaboreaza planul strategic. In urma aplicarii acestuia situatia se redreseaza sau se amelioreaza.

Metoda SWOT de analiza diagnostic este o componenta importanta a managementului strategic.

In prezenta lucrare analiza diagnostic are 4 aspecte:

a. etapa in programul de investigare/cercetare a fiabilitatii managementul initial al administratiei locale.

b. proces care impune un mod de actiune si interpretare realizat pe baza unei metodologii proprii care se constituie din: pregatirea investigatiei, efectuarea cercetarii si analizei efective

c. rezultat interpretat prin concluziile desprinse din analiza si prin strategia elaborata

d. ca instrument in managementul administratiei publice locale util Consiliului local si aparatului executiv al Primariei din comuna Tanacu.

Din analiza diagnostic rezulta cateva elemente definitorii asupra gradului actual de dezvoltare a comunei Tanacu. Pentru elaborarea acestui capitol s-a apelat la analiza SWOT care s-a facut pentru fiecare sector si este prezentata in anexa.

In continuare vom prezenta cateva comentarii, interpretari si concluzii  

I. Domeniul Social:

Numarul si structura populatiei

La recensamantul din 1977, populatia comunei era de 3045 locuitori, in timp ce la recensamantul din 2002, comuna numara 2335 locuitori. La data de 01.07.2007 populatia satelor care alcatuiesc comuna Tanacu era de 2.337 persoane din care 1.157 femei si 1.180 barbati. Densitatea populatiei este foarte mica ( 38 loc / kmp), populatia imbatranita, cu grad redus de intinerire si cu resurse mari de populatie activa, cu resurse agricole pe persoana activa moderate ( 65 persoane la 100 ha teren agricol ).

Fenomene demografice

In anul 2007, numarul nascutilor vii a fost de 28 fata de numarul de persoane decedate de 54, ceea ce releva un indice demografic negativ.

Forta de munca si somajul

La finele anului 2007 se inregistra un numar mediu de 19 salariati in agricultura, un numar mediu de 9 salariati in comert, 1 salariat in industrie si 1 salariat in industria prelucratoare. In evidenta statistica se consemneaza un numar mediu de 14 salariati in administratia publica, 20 de salariati in invatamant si 19 salariati in sanatate si asistenta sociala. In total, se evidentiaza un numar mediu total de 83 de salariati.

In prezent 25% dintre persoanele active sunt plecate la lucru in strainatate.

(1) Sectorul Cultura si traditii:

Satul Tanacu se situeaza pe un teritoriu cu urme de locuire inca din epoca neolitica, Cultura Cucuteni. Documentar satul este atestat din secolul al XV – lea si are in componenta doua asezari, Tanacu propriu – zis si in partea de sud Burghelesti, fost satucean. La sud – est de sat se afla rezervatia botanica „Coasta Rupturi”.

Un sat component al comunei este Benesti, situat pe valea paraului Dumbrava, la est de satul Tanacu. Satul se afla pe un teritoriu cu urme de locuire cunoscute a fi din epoca bronzului ( Cultura Noua ). Cel dintai document care atesta existenta satului Benesti dateaza din anul 1429 si e reprodus in volumul ”Documente Romaniae”, carta 1449-1486, vol. I de C. Cihodaru si L. Simanschi. In privinta satului Tanacu, cel dintai document care atesta existenta satului dateaza din anul 1772-1774 si este reprodus in volumul „Moldova in epoca feudalismului (vol. VII, pagina 219). O alta marturie documentara o aflam in „Condica liuzilor” vol. VII din 1805, publicat in „Uricarul” lui Th. Codrescu.

In urma sapaturilor arheologice efectuate la locul numit „Chiscul Ulucilor”, situat la intretaierea cailor Bahna si Rapa Ulucilor, s-au descoperit o serie de piese valoroase, fapt mentionat in lucrarea „Asezari omenesti din Moldova de la paleolitic” de N. Zaharia ( 1930 ). La pagina 331 din aceeasi lucrare, este scris ca „s-a descoperit o intinsa asezare din care s-au ales fragmente de ceramica de la sfarsitul erei primare Cultura Noua, inceputul migratiei sec.IV si din perioada feudalismului timpuriu sec. XII si dezvoltat in sec. XVII”. O dovada incontestabila ca pe aceste meleaguri au fost asezari omenesti o formeaza tezaurul descoperit la Chiscul Ulucilor unde a fost satul Partanosi, constand in 141 de monede, din care 134 de argint si 7 de aur, de pe o suprafata de 150 mp, si care, probabil, au fost depozitate intr-un vas care s-a spart, iar monezile au fost imprastiate cu plugul. Din zona in care s-a descoperit tezaurul au fost adunate citeva fragmente de ceramica apartinand secolului XVI-XVII. Descoperirea acestui tezaur de la Chiscul Ulucilor atesta ca aici a fost vatra satului Tanacu.

Comuna Tanacu dispune de biblioteca si Camin Cultural care isi propun mentinerea spiritului de cultura in randul cetatenilor, mai ales pentru tanara generatie. Caminul Cultural nu este functional, necesitand lucrari de modernizare.

Pe teritoriul comunei exista 5 biserici ortodoxe construite in secolele 19 si 20. In resedinta de comuna – Tanacu – se gasesc 3 biserici, si anume: Biserica Sf. Voievozi Mihail si Gavril, construita in anul 1827 si declarata monument istoric, Biserica Sf. Nicolae, construita in anul 1819, de asemenea declarata monument istoric, precum si Biserica Sf. Apostoli Petru si Pavel, construita in anul 1993. In satul Benesti intalnim Biserica cu hramul Sf. Niculae si Sf. Marie iar in anul 2000 se amplaseaza perimetrul Manastirii Sfanta Treime, atingand limita hotarului cu comuna Solesti si Valeni.

In centrul comunei a fost ridicat un monument al eroilor, semn de cinstire a memoriei inaintasilor cazuti in lupta.

Nu exista traditie privind organizarea unei sarbatori a comunei Tanacu.

(2) Sectorul Arta:

Nu exista o manifestare locala, tipica si specifica in domeniul artei ca atare sau a artei populare.

(3) Sectorul Educatie:

Populatia scolara cuprinsa in invatamantul de toate gradele, inscrisa la inceputul anului scolar 2007/2008 a fost de 338 persoane. Dintre acestea, 113 elevi sunt inscrisi in invatamantul primar, 127 elevi inscrisi in invatamantul gimnazial iar 98 de copii sunt inscrisi la gradinite.

Personalul didactic angrenat in activitatea de invatamant este de 19 persoane, 6 cadre didactice in invatamantul primar, 9 cadre didactice in invatamantul gimnazial, la care se adauga 4 educatori.

Baza materiala este formata din 14 sali de clasa si cabinete scolare. Exista 1 cabinet de informatica dotat cu 11 calculatoare.

(4) Sectorul Asistenta sociala:

Protectia sociala de la bugetul local

Protectia sociala de la bugetul national - Persoane cu dizabilitati

La sfarsitul anului 2007 se inregistreaza 8 persoane cu dizabilitati.

(5) Sectorul Sanatate:

Structura unitatilor sanitare publice: Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie, in anul 2007, au fost realizate prin dispensarul medical care are un cabinet de medicina generala de familie deservit de cate un medic si trei cadre medicale cu studii medii. De asemenea, in comuna functioneaza un punct farmaceutic.

In anul 2007 au fost acordate 920 consultatii, consemnandu-se 147 trimiteri la investigatii de specialitate. S-au realizat cate 15 vizite la domiciliu pe saptamana pentru investigarea factorilor de risc la imbolnavire. Sunt in evidenta cabinetului 658 bolnavi cronici, dupa cum urmeaza : 25 bolnavi diabet zaharat, 37 bolnavi de boli psihice, 9 de epilepsie, 274 bolnavi hipertensiune arteriala, 185 avand cardiopatie ischemica, 49 cu alte boli cardiovasculare, 69 bolnavi de bronsita cronica, 54 de ulcer, 46 de ciroza hepatica cronica, 10 cu insuficienta renala cronica.

(6) Sectorul Ordine si siguranta publica:

Acest sector cuprinde: combaterea criminalitatii si asigurarea linistii publice, pe de o parte, si protectia civila, pe de alta parte.

In comuna Tanacu, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool. Numarul acestora este redus fata de media judetului. In scoli se organizeaza activitati cu caracter educativ - preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.

In anul 2006 s-au inregistrat 6 infractiuni in mediul intrafamilial (0 omoruri, 0 tentative de omor, 0 lovituri cauzatoare de moarte, 0 vatamari corporale, 6 furturi). S-au aplicat 85 amenzi conform Legii 61 (deranjarea ordinii publice) si 36 amenzi contraventionale. Se poate afirma ca nu exista infractionalitate in comuna.

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul comunei sunt organizate grupe de pompieri voluntari si este verificat periodic nivelul de risc de incendiu la institutii si la locuinte.

In cadrul Primariei Tanacu exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).

(7) Sectorul Conditii de locuit:

In 2007, in comuna Tanacu (satele Tanacu si Benesti ) existau 684 de locuinte, avand in medie 2 - 3 camere fiecare si o suprafata locuibila medie de 40 - 45 mp. 679 de locuinte sunt in proprietate majoritar privata. Totalul suprafetei locuibile este de 28.849 mp.

Ca materiale de constructii casele sunt construite din: pamant - 80%, lemn - 4%, piatra - 1%, caramida - 15%. Circa 98 % din case sunt cu un singur nivel iar 2% sunt cu doua niveluri.

19,73% din totalul locuintelor sunt constructii ridicate dupa 1991, fapt ce arata tendinta locuitorilor tineri de a – si construi case noi in localitatea natala.

Toate locuintele din comuna sunt bransate la reteaua electrica, iar 320 locuinte au construit instalatie de apa curenta in casa. La nivelul comunei Tanacu, in anul 2007, lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile era de 13 km, iar capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile era de 100 mc / zi. In acelasi an, cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor a fost de 15 mii mc. In comuna sunt 172 de fantani, din care o parte au CMA depasita cu nitrati si nitriti. Referitor la calitatea apei, conform analizelor efectuate de DSP Vaslui, 50% din fantani au rezultat cu probe necorespunzatoare chimic iar 33% dintre acestea au avut probe necorespunzatoare microbiologic.

Accesul la informare este exprimat de numarul de abonamente la radio – 517 si de cele 521 abonamente TV.

Rezulta un nivel relativ redus al confortului in locuinte. Si gradul de ocupare este redus; din cauza consumurilor energetice in sezonul rece suprafata locuita efectiv se restrange in jurul unei singure surse termice (soba cu lemne).

II. Domeniul Economic:

2.1. Analiza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare

Numarul si structura agentilor economici din comuna Tanacu

Pe raza comunei Tanacu isi desfasoara activitatea 36 de agenti economici cu personalitate juridica ( PF, AF, SC, Societati cu Raspundere Limitata cu sediul social sau punct de lucru in comuna) . Dintre acestia, 12 sunt cu profil agricol, 15 desfasoara activitate comerciala, 3 in industria locala, 3 sunt prestatori de servicii iar 3 firme au ca profil de activitate depozitarea si prelucrarea produselor agricole. Dintre acestia mentionam :

Din total operatori de piata, ponderea cea mai mare o detine sectorul comercial (comert cu amanuntul marfuri alimentare si nealimentare, alimentatie publica).

Cei mai multi operatori de piata sunt Asociatii Familiale si Persoane Fizice Autorizate, cu obiect preponderent de activitate in sfera comerciala.

Se remarca un nivel relativ bun al spiritului antreprenorial, dar potentialul local nu este epuizat. Persoanele active prefera mai degraba statutul de salariat, inclusiv daca pleaca in strainatate.

Activele fixe care pot fi valorificate din punct de vedere economic - active fixe concesionate: iazuri

Se constata un nivel mediu al activitatilor economice in localitate care se reflecta si in starea sociala a comunei.

Pe sectoare de activitate situatia se prezinta astfel:

(8) Sectorul Industrie: Pe langa o societate comerciala cu profil de activitate in vinificatie, nu se afla alte societati care sa detina rezultate notabile in sectorul industrial.

Trebuie mentionat faptul ca exista oportunitati de dezvoltare a sectorului industrial prin valorificarea resurselor locale materiale si umane.

(9) Sectorul Agricultura: Suprafata agricola totala a comunei este de 4975 ha. Din care suprafata arabila 3982 ha, livezi si pepiniere pomicole 19 ha, vii si pepiniere viticole 92 ha, pasuni 711 ha si fanete 170 ha. Procentual, terenul agricol se prezinta astfel: 80,1% arabil, 17,7% pasuni si fanete, 2,2 % vii si livezi.

Structura culturilor agricole se prezinta astfel : cereale pentru boabe – 2815 ha, plante uleioase – 530 ha, plante de nutret – 320 ha, legume de camp si in solarii – 77ha, cartofi – 20 ha, plante pentru industrializare – 10 ha, leguminoase boabe – 2 ha.

In privinta potentialului productiv al terenului, precizam ca acesta este ridicat pentru arabil (51 puncte/ha), foarte scazut pentru pasuni si fanete (25 puncte/ha), scazut pentru vii (30 puncte/ha) si foarte scazut pentru livezi (26 puncte/ha).

Ca mod de exploatare a terenurilor, 30,8% reprezinta exploatatiile cu personalitate juridica iar 69,2% reprezinta exploatatia individuala. Dimensiunea medie a unei exploatatii individuale este de 1,8 ha iar la cele cu personalitate juridica este de 134 ha.

In privinta inzestrarii tehnice, datele statistice indica 117 ha arabil, vii si livezi pe tractor de 65 CP conventional si o caruta la 5,9 exploatatii agricole.

In gospodariile populatiei exista activitati de crestere a animalelor pentru satisfacerea nevoilor alimentare proprii fiecarei gospodarii. Dimensiunea acestei activitati rezulta din urmatoarea situatie la sfarsitul anului 2007:

In ceea ce priveste culturile de camp se constata ca terenul are o fertilitate medie iar tehnologiile aplicate sunt corespunzatoare. Mecanizarea se face numai unde se impune, din cauza costurilor ridicate in raport cu nivelul veniturilor inregistrate prin valorificarea recoltelor. Desi majoritatea populatiei isi castiga existenta de pe urma agriculturii nivelul de trai este coborat.

Sectorul horticol este dezvoltat in perimetrul gospodariilor populatiei; predomina prunul, ciresul, visinul si marul.

Activitatile de prelucrare primara a produselor agricole (mori pentru cereale) sunt reprezentate. Se asigura necesarul casnic al populatiei locale de malai si faina de grau. Exista initiative de construire a unor afaceri bazate pe prelucrarea unor cantitati de recolte pentru comert sau pentru o combinare adecvata cu cresterea animalelor in regim intensiv. Se remarca 2 firme care se ocupa cu cresterea si comercializarea animalelor vii si alte 2 firme cu activitate de morarit.

Pe raza comunei Tanacu nu sunt suprafete de teren irigate.

(10) Sectorul Silvicultura: Suprafata de teren impadurita este de 661ha. Din aceasta suprafata, 244 ha sunt detinute de persoane juridice, 37ha de persoane cu domiciliul in alta localitate iar 380 ha de persoane cu domiciliul in localitate. Pe dealurile mai inalte din partea centrala a comunei sunt cateva insule de paduri de foioase, cu gorun, stejar in amestec cu carpen, paltin, frasin, tei si salcam.

Fondul forestier al comunei este arondat Ocolului Silvic Vaslui.

Trebuie mentionat faptul ca in comuna Tanacu sunt afectate de alunecari de teren 1099 ha, reprezentand 22,09% din suprafata totala si de eroziune in adancime 726ha (14,59%).

In acest sens trebuie procedat la o reimpadurire a terenurilor amenintate de alunecari si la constituirea de liziere de protectie.

Exista 6ha plantatii antierozionale in administrarea SNIF, din care 4ha necesita refacere.

(11) Sectorul Comert: se pot evidentia urmatoarele aspecte:

Comertul este bine reprezentat in localitate in mod deosebit cel cu amanuntul.

15 agenti economici isi desfasoara activitatea pe raza comunei din care 1 SC cu activitate de comert

materiale de constructii, 2 PFA comert cu combustibil gazos – butelii, alte 6 Societati cu Raspundere Limitata si 6 Asociatii Familiale desfasoara activitate in sectorul comercial.

Comertul cu amanuntul satisface nevoile locale de produse industriale, produse alimentare, alimentatie publica. Exista 3 magazine construite cu indeplinirea normelor unui comert civilizat. Totusi cele mai multe activitati comerciale se desfasoara in spatii inchiriate sau delimitate in locuinta proprie.

Structura sortimentala a produselor comercializate pe plan local este urmatoarea: produse alimentare de baza, bauturi alcoolice si nealcoolice, confectii, bunuri de uz casnic, materiale de constructii, animale vii, materiale fitosanitare etc.

(12) Sectorul Constructii: In comuna ritmul constructiilor este in crestere. S-au infiintat societati comerciale specializate in aceasta activitate. Sectorul materialelor de constructii este bine reprezentat la nivel de comercializare: balast, caramizi, boltari, tamplarie din lemn si din termopan, alte materiale de constructii performante.

(13) Sectorul Servicii este reprezentat de 2 PFA cu profil de tamplarie, 1 PFA cu fierarie si un atelier de frizerie. Comuna beneficiaza de servicii de telefonie si de posta.

De asemenea, functioneaza un dispensar veterinar care urmareste starea de sanatate a animalelor din gospodariile cetatenilor.

Sectorul este puternic descoperit in domeniul consultantei si a asistentei pentru diferite activitati economice si comerciale. Cu o politica adecvata de atragere a specialistilor se poate acoperi acest deficit.

(14) Sectorul (Agro)turism: Aceasta activitate are un potential de dezvoltare important. Oportunitatea o constituie apropierea de drumul national DN 24 care asigura o clientela apropiata din randul cetatenilor municipiului Vaslui sau al transportatorilor. In acest mod, comuna Tanacu cu locatiile aferente va fi inclusa in circuitul agro – turistic national.

Mai exista si alte oportunitati care pot contribui la dezvoltarea sectorului. Spre exemplu rezervatia „Coasta Rupturile Tanacu”, avand o suprafata de 6,7 hectare, detine o bogata paleta floristica cu numeroase specii rare, astfel incat aceasta sa poata fi promovata in cadrul unui program de turism ecologic.

Deoarece comuna are si potetial cinegetic, la care se adauga cele doua iazuri, pensiunile agro – turistice pot dezvolta un pachet atractiv, care sa includa activitati cu specific local ( vanatoare, pescuit sportiv).

2.3. Structura ocupationala pe sectoare economice in anul 2007

Angajati (numar persoane):

In sfera ocupationala se constata o preferinta diferentiata pe domenii de activitate.

Nu este inclusa populatia ocupata in agricultura (proprietarii de terenuri).

Locurile de munca existente in comuna (mai ales posturile publice) sunt ocupate de personal care locuieste in comuna.

2.4. Mediul de afaceri

Chiar daca am evidentiat o serie de initiative antreprenoriale reprezentative, nu se poate spune ca exista un mediu de afaceri local. Initiativele de infiintare si dezvoltare a unor activitati comerciale sunt legate mai degraba de satisfacerea unor nevoi locale si nu de valorificarea unor oportunitati, de crestere a valorii adaugate, etc.

Nu exista o cultura antreprenoriala, nici o informare asupra oportunitatilor, programelor de finantare, formelor de incurajare a initiativelor de dezvoltarea a unor afaceri. Este nevoie de asistenta si consultanta de specialitate pentru dezvoltarea sectorului economic.

III. Domeniul Urbanism:

(15) Sectorul Managementul teritoriului:

Conceptele de management ale teritoriului au fost fundamentate si se vor introduce in noul Plan de Urbanism General.

(16) Sectorul Plan de Urbanism General + Plan de Urbanism Zonal

Ultimul Plan de Urbanism General a fost elaborat in 1997 si aprobat in 1999. El va fi actualizat in perioada urmatoare.

Planuri de urbanism zonal nu au fost elaborate dar se impun cateva pentru fundamentarea unor oportunitati de amplasamente.

Se au in vedere urmatoarele propuneri: o zona pentru activitati comunitare si extinderea suprafetei de intravilan.

Nu s-au delimitat inca terenurile cu destinatie economica si ecologica de pe teritoriul comunei. Ele vor face obiectul propunerilor PUZ in perioada urmatoare.

(17) Sectorul Amenajarea teritoriului:

Este in curs de elaborare un program de amenajare a teritoriului pentru a pune in valoare particularitatile de fertilitate ale solului cu elementele de relief domol. In acest sens sunt planificate zone de impadurire, zone de desecare si amenajare piscicola, formarea exploatatiilor agricole si aplicarea consecventa a rotatiei culturilor, delimitarea zonelor agricole, silvice si luciul de apa, delimitarea zonelor unde se desfasoara activitati de economice, caile de acces etc.

IV. Domeniul Mediul inconjurator:

Calitatea mediului inconjurator devine unul din elementele cheie pentru redimensionarea factorului de civilizatie rurala.

(18) Sectorul Calitatea mediului:

A. Aer

Surse de poluare a atmosferei:

Calitatea atmosferei in comuna Tanacu nu este afectata de poluanti emisi de surse de tip industrial si de tip urban, la niveluri ce depasesc limitele pentru protectia receptorilor: populatia, mediul natural si mediul construit.

Sursele de poluare sunt ocazionale sunt identificate la cetatenii comunei care dau foc primavara gunoaielor de prin curti si gradini, unor materiale post-utilizare ignorand normele si restrictiile impuse de legislatie.

Cele mai importante surse de poluare sunt platformele de gunoi de grajd expuse atat la emisia gazelor de fermentare cit si la actiunea de imprastiere a pasarilor scurmatoare.

Nu exista surse de poluare industriala, activitatile industriale din zona sunt supravegheate de Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui.

Directia dominanta a vantului si conditiile reduse de dispersie a poluantilor (circulatie slaba a aerului, calm atmosferic si inversiuni termice frecvente), generate de relieful zonei, nu aduc in mod semnificativ poluati care sa afecteze gradul de afectare a atmosferei. Totusi exista un proces lent de degradare a atmosferei prin uniformizarea compozitiei pe arii geografice largi.

Sursele urbane cele mai importante care afecteaza calitatea atmosferei sunt reprezentate in principal de traficul rutier.

B. Apa(de suprafata si subterane)

B.1. Apa potabila:

Exista retea de alimentare cu apa potabila a comunei Tanacu.

Nu sunt surse de poluare majora a apelor freatice. Totusi, unele fantani au apa necorespunzatoare chimic si bacteriologic. Apa freatica este afectata de nitrati si nitriti proveniti din administrarea ingrasamintelor chimice si depozitarea necorespunzatoare a gunoiului de grajd.

B.2. Apele menajere si industriale:

Principalele surse de ape uzate din comuna provin din:

• activitati zootehnice partea lichida care uneori se stocheaza separat. De cele mai multe ori cu acestea se hidrateaza platformele de gunoi zootehnice
• activitati de servicii: spalarea masinilor in regim necontrolat. Se utilizeaza detergenti (biodegradabili); aceste ape nu se colecteaza, dar contamineaza spatiul intravilan.
• activitati menajere si sociale rezultate din activitatile casnice; Cateva gospodarii dispun de puturi absorbante prin care apele menajere sunt preluate de sol cu risc de contaminare a panzei freatice.
  • poluare denumita generic urbana, exprimata prin degradarea starii de sanatate a populatiei, calitatea si cantitatea apei potabile, gestiunea si managementul deseurilor;
  • poluarea factorilor de mediu, exprimata prin poluarea apelor de suprafata, subterane, atmosferei, fonica, solului;
  • impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural si pericolele naturale;
  • surse ale poluarii, exprimate prin urbanizarea mediului.

Nu se produc in comuna ape uzate industriale.

Din categoria surselor de poluare agricole la efectul platformelor de gunoi de grajd se adauga efectele administrarii de ingrasaminte chimice si pesticide, care, prin actiunea de spalare manifestatade apa din precipitatii contamineaza apele de suprafata si cele freatice.

Calitatea apelor de suprafata: Paraul Vaslui are o incarcatura poluanta provenita de activitatile antropice din amonte. Paraul Crasna este mai putin poluat.

B.3. Apele subterane - sunt urmarite in comuna prin analiza periodica a fantanilor.

C. Sol

Nu se poate vorbi despre o poluare excesiva a solului si subsolului ca urmare a actiunilor antropice sau naturale. Nu sunt remarcate in zona izvoare sarate sau mineralizate ceea ce arata o compozitie favorabila a solului si o contaminare minima.

Sursele principale de poluare ale solului sunt activitatile agricole prin administrarea de ingrasaminte chimice si pesticide.

Se remarca o duritate crescuta a solului, o crestere a continutului de nitriti si nitrati nemetabolizati de catre plante. In schimb, pH-ul este normal, iar compozitia minerala favorabila vegetatiei normale.

D. Zgomot

Principala sursa de poluare sonora este traficul rutier. Pe teritoriul comunei acesta nu este destul de intens pentru a fi luate masuri de protejare a populatiei.

Totusi, trebuie cunoscut ca depasirea limitelor admise prin normele de sanatate publica determina afectiuni: oboseala, dureri de cap, ameteli, dureri articulare, afectiuni respiratorii acute, tulburari ale somnului.

(19) Sectorul Protectia sanatatii umane:

Pentru a se realiza obiectivul acestui sector este necesara o educatie adecvata pentru a se constientiza riscul expunerii la factorii agresivi si pentru a se decide masuri de evitare.

Domeniile prioritare de activitate sunt legate de reabilitarea mediului, conservarea naturii si a diversitatii biologice, informare si sensibilizare publica, managementul deseurilor si crearea retelelor comunitare de analiza si monitorizare comparativa.

Nu exista o structura organizata a societatii civile in comuna care sa se ocupe cu aceasta problema. Numai in scoli sunt prevazute ore de educatie ecologica, dar nu este suficient.

Pentru implicarea societatii civile in solutionarea unor probleme de protectia mediului, primaria trebuie sa se implice in mobilizarea cetatenilor pe baza de voluntariat, cetateni cu disponibilitate de actiune si spirit ecocivic.

Din punct de vedere al protectiei mediului si calitatii vietii reies patru nivele ierarhice ale interesului comunitar si a impactului antropic asupra mediului inconjurator:

(20) Sectorul Utilizarea durabila a resurselor naturale:

Aceasta reprezinta, de asemenea, o abordare determinanta pentru relansarea dezvoltarii rurale. Intregul teritoriu al comunei reprezinta o resursa durabila care trebuie gestionat si valorificat astfel incat sa produca venituri si conditii de viata cetatenilor comunei.

Planificarea culturilor deja creeaza premise de utilizare durabila a resurselor. Plante tehnice (floarea soarelui ) dar si cerealele sunt valorificate pentru a se obtine bunuri de consum care satisfac diferite nevoi umane.

(21) Sectorul Managementul integrat al deseurilor:

1. Deseuri menajere:

Nu este organizat inca un serviciu de salubritate al comunei.

Depozitarea deseurilor se realizeaza diferentiat astfel:

   partea de deseuri menajere cu multa incarcatura organica sunt depozitate in fiecare gospodarie pe platforma de gunoi de grajd intrand in integrare fermentativa

   partea de deseuri nebiodegradabile este decisa, de asemenea, de fiecare gospodar; se procedeaza la ardere, la depozitare intr-un colt al curtii; mai rar se procedeaza la reciclare.

Cantitatea medie de deseuri menajere produsa in comuna Tanacu este de 0,4 kg/locuitor/zi, respectiv 146 kg/locuitor/an.

Structura compozitiei deseurilor rezultate in gospodariile se prezinta in medie astfel:

B. Deseuri industriale:

Intreprinzatorii care desfasaoara activitati de productie au un plan de actiune pentru conformare ecologica in care au stabilit actiuni importante gestionarii deseurilor industriale. Deseurile metalice si nemetalice sunt transportate periodic la REMAT.

Deseurile rezultate la institutiile publice din comuna se depoziteaza in containere si sunt transportate periodic la groapa de deseuri menajere Vaslui.  

C. Deseuri speciale spitalicesti:

Deseurile rezultate in activitatile medicale sunt tratate ca deseuri periculoase si urmeaza regimul de colectare depozitare si incinerare conform programului stabilit la nivel judetean. Incinerarea se efectueaza in Crematoriul Spitalului Judetean.

D. Deseuri zootehnice:

In gospodariile populatiei rezulta foarte mult gunoi de grajd rezultat din cresterea animalelor si pasarilor. El se depoziteaza in platforme amplasate in spatele grajdurilor, unde are loc procesul de fermentare lenta mixta: straturile de suprafata sufera un proces de compostare (procese de oxidare fermentativa in prezenta oxigenului atmosferic), iar straturile de dedesupt sufera procese anaerobe. Gazele rezultate contin dioxid de carbon, metan, azot si alte substante odorante care determina un miros neplacut. Partea solida se mineralizeaza transformandu-se intr-o forma accesibila pentru plante (fertilizant pentru agricultura).

E. Deseuri lemnoase:

Ponderea deseurilor din lemn nu este spectaculoasa in comuna. In principal rezulta deseuri din lemn in activitatile investitionale din gospodariile populatiei: constructii case, schimbare tamplarie, constructii anexe gospodaresti etc. Deseurile din lemn rezultate se reutilizeaza ca sursa de energie calorica.

V. Domeniul Infrastructura:

Patrimoniul fizic arhitectural: monumente istorice si cladiri de patrimoniu

● monumente istorice:

- 1 monument al eroilor amplasat in centrul comunei

● monumente de arhitectura (religioase, laice): Biseria Sf.Voievozi Mihail si Gavril si Biserica Sf.Nicolae

(22) Sectorul Tehnico-edilitar (apa canal):

      Exista retea de alimentare cu apa potabila in comuna, nu si canalizare. Se are in vedere extinderea acestor vectori ai civilizatiei pentru confort si protejarea populatiei ( 20 km extindere retea de alimentare cu apa potabila, construirea a 2 statii de epurare, executarea a 20 km retea de canalizare).

Nu exista inca retea de gaz metan. Avand in vedere apropierea de magistrala de gaz metan care alimenteaza municipiul Vaslui, urmeaza a fi elaborat un proiect tehnic. Ulterior, pentru punerea in practica sunt necesare avizele de specialitate.

(23) Sectorul Energetica:

Sectorul energetic este complet absent din peisajul comunei desi exista potential de dezvoltare a acestuia.

In comuna exista 1 punct de distribuire a buteliilor de aragaz. Nu exista depozit de lemne de foc sau de carbune.

Nu au existat incercari de producere a biogazului.

Reteaua electrica acopera toata suprafata construita. Exista 5 posturi TRAFO de 160 - 240 kW .

(24) Sectorul Spatii verzi:

Nu exista un parc al comunei.

Se impune o amenajare peisagistica in centrul comunei pentru a se crea o imagine deosebita centrului comunei si pentru deschiderea unui nucleu de civilizatie europeana in comuna.

Doar unele gospodarii ale populatiei cuprind si o gradina in fata casei in care sunt plantate flori si alte specii ornamentale.

(25) Sectorul Stabilizare terenuri:

Exista cateva suprafete de teren predispuse la alunecari si eroziune:  

Terenurile inundabile identificate pe cursul paraului Burghina pe raza localitatii Tanacu necesita lucrari de amenajare pentru stabilizarea cursului si evitarea ruperilor de mal cand apar viiturile. Sunt afectabile 60 ha de pasune si 2,0 km DC.

Cauzele afectarii sunt locuintele situate in zonele inundabile, 6 poduri subdimensionate si colmatate construite fara aviz de GA, precum si scurgerile de pe versanti.

(26) Sectorul Retea de transport (impact, siguranta):

■ Cai rutiere
Comuna este strabatuta de urmatoarea cale rutiera:

- Drumul Judetean DJ 244 K DN24 ( Muntenii de Sus) – Tanacu – Baltati – Crasnaseni – Leosti – Vinetesti – Oltenesti – Zgura, traverseaza comuna Tanacu.

Pe acest drum se face accesul in comuna pentru calatori si marfuri.

Situatia drumurilor releva o densitate redusa (63 ml / 100 ha suprafata totala), cu grad mediu de modernizare a drumurilor comunale (65 %) cu necesitati de modernizare.

■ Cai ferate

Legatura CFR pentru comuna Tanacu este realizata prin statia Vaslui (la 24 km).

■ Transporturi

Transportul auto este format din curse regulate pe traseul care asigura legatura cu municipiul Vaslui.

(27) Sectorul Administratia publica si societatea civila:

Comuna dispune de un sediu al primariei, un sediu pentru postul de politie, 2 scoli cu 3 corpuri de cladiri, 3 gradinite, un camin cultural, un dispensar uman, un dispensar veterinar, un sediu de posta.

Activitatea publica este asigurata de personalul Primariei format din 17 persoane. Ele indeplinesc si functii cumulate dintr-o schema normala de functiuni a unei primarii.

Comunicarea cu cetatenii se face prin mijloace clasice.

Nu exista un birou de consultanta pentru cetateni si nici centru de informare on line.

Comunicarea cu Consiliul Judetean si cu Institutia Prefectului este normala.

Se impune organizarea unor cursuri de crestere a competentelor functionarilor publici de adecvare cu noile instrumente de operare si comunicare, de noi abordari in furnizarea serviciilor catre cetateni si pentru accesarea fondurilor de finantare.

De altfel se impune un program de management al resurselor umane in consonanta cu noile cerinte impuse de statutul de apartenenta la Uniunea Europeana.

Administratia publica locala a suferit imbunatatiri si reforme asa cum a prevazut legislatia in vigoare. Sediile unor institutii publice functioneaza in spatii adecvate, dar se cer eforturi pentru reabilitare si modernizare, pentru optimizarea activitatilor prevazute. Institutia publica reprezentativa – Primaria – necesita un sediu nou si modern, deoarece actuala locatie dispune de spatii de birouri relativ mici, improprii desfasurarii in bune conditii a tuturor activitatilor din cadrul compartimentelor Primariei.

      Primaria

Situata in centrul comunei, Primaria Tanacu are in schema de functiuni 17 salariati organizati pe compartimentele: primar, viceprimar, buget-contabilitate, secretariat, stare civila, autoritate tutelara, registru agricol, serviciu voluntar de urgenta, administrativ. Ca institutie are misiunea de a pune in practica hotararile Consiliului Local si legile nationale privind administratia publica locala.

Postul de politie rurala

Acesta cuprinde 1 sef de post si 2 agenti. Aceasta institutie functioneaza intr-un sediu care trebuie renovat. Misiunea sa este de a pastra ordinea si siguranta publica precum si securitatea cetatenilor comunei. De asemenea, politia locala are atributii pentru interventie in caz de situatii deosebite (calamitati).

Scoala

Comuna dispune de 2 scoli cu 3 corpuri de cladire si 3 gradinite. Respectiv, Scoala cu clasele I – VIII din Tanacu (corp 1 si 2), Scoala cu clasele I – IV Benesti in cadrul careia functioneaza o gradinita. In satul Tanacu functioneaza 2 gradinite cu program normal. In anul scolar 2007 – 2008, la nivelul comunei Tanacu sunt:

       Sali de clasa si cabinete scolare:    14

       Calculatoare:                                 11                               

       Personal didactic total:                 19, din care:

• personal didactic in invatamantul gimnazial:9
• personal didactic in invatamantul primar:6
• personal didactic in invatamant prescolar:4

       Copii inscrisi in gradinite:             98

       Elevi inscrisi, total:                        240, din care:

• elevi inscrisi in invatamantul gimnazial:       127
• elevi inscrisi in invatamantul primar:       113

Camin Cultural, Biblioteca

Comuna Tanacu dispune in total de doua Biblioteci, din care o biblioteca publica in satul Tanacu.

Caminul Cultural nu are o cladire adecvata pentru a gazdui activitati obstesti, culturale. Aceasta institutie ar trebui sa detina un rol important in educarea populatiei adulte din comuna. De asemenea, functioneaza o biblioteca comunala care dispune de un fond redus de carte.

Dispensarul Uman

In Dispensarul Uman, functioneaza 1 cabinet medical individual de medicina generala de familie cu 1 medic si 3 asistenti (personal mediu sanitar), precum si un punct farmaceutic privat.

Aceasta institutie constituie structura locala de supraveghere si interventie pentru mentinerea starii de sanatate a locuitorilor comunei.

Dispensarul veterinar

In comuna, functioneaza un cabinet de medicina veterinara privat cu 1 medic veterinar.

Camera de consultanta agricola

In cadrul primariei, exista Camera de Consultanta Agricola in care functioneaza un inginer agronom consultant. In conditiile intensificarii activitatilor agricole de performanta in comune se impun masuri de incurajare a consultantei tehnice de specialitate.

 

Comuna Tanacu este condusa de un Consiliu Local ales o data la 4 ani prin alegeri libere. Consiliul local actual cuprinde 11 membri.

Societatea civila

      Nu exista o manifestare organizata a societatii civile si totodata nu exista nici o organizatie non – guvernamentala (fundatie, asociatie) cu sediul in comuna Tanacu.