a. Relieful apartine Podisului Central al Moldovei, subunitatea Depresiunea Barladului superior in partea de vest si de sud a comunei si subunitatea Dealurile Dolhesti – Bunesti, in partea de nord – est si est a comunei. Inaltimea maxima a reliefului este de 320 m la nord – vest de satul Tanacu, iar cea minima este de circa 100 m in sesul paraului Vaslui, la vest de satul Muntenii de Sus.

b. Solul : invelisul solului este alcatuit din cernoziomuri tipice si levigate, precum si din soluri cenusii de padure, pe dealurile mai inalte. Pe sesuri sunt soluri aluviale si petece de lacovisti. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei se desfasoara pe depozite calcaroase si argilo – nisipoase de varsta Sarmatianului mijlociu spre baza dealurilor, in partea de nord a comunei si a Sarmatianului superior, in partea de est si de sud a comunei. Pe culmea dealurilor inalte sunt depozite de varsta Meotiana. In albia majora a paraului Vaslui sunt aluviuni argilo – nisipoase de varsta Cuaternara, perioada Holocen.

c. Apele : hidrografia este reprezentata prin paraul Vaslui, cu 4 km lungime din cursul sau inferior, prin paraul Crasna cu circa 1 km din cursul sau inferior si prin cateva paraie mici, ca Burghina si Munteni. Pe valea paraului Burghina sunt doua iazuri.

d. Clima : este temperat continentala. Temperatura medie anuala a aerului este de 8,5 – 9 grade Celsius, cantitatea medie anuala de precipitatii atmosferice este de 500 – 550 mm, iar vanturile au frecvente si viteza mare aproape tot anul. Pe vaile paraielor Vaslui si Crasna, in perioada rece a anului, pe timp linistit si cer senin, se produc inversiuni de temperatura ale aerului, care genereaza brume si ingheturi timpurii toamna si tarzii primavara, pagubitoare culturilor agricole de pe vai, livezilor si viilor.

e. Flora si fauna : vegetatia este predominant silvostepica, naturala si antropica. Pe dealurile mai inalte din partea centrala a comunei sunt cateva insule de paduri de foioase, cu gorun, stejar in amestec cu carpen, paltin, frasin, tei si salcam. Pe sesuri creste vegetatia hidrofila, plopi si izolat, salcii. Restrangerea suprafetelor impadurite a determinat imputinarea mistretilor, lupilor si vulpilor. Alaturi de ei traiesc iepurele de camp, dihorul, popandaul. Prin lanurile de paioase se gasesc potarnichea, prepelita, iar pe balti intalnim gasca salbatica si cocostarcul.

Evolutia istorica :

Cel dintai document in care este consemnata documentar existenta satului Tanacu dateaza din anul 1772 – 1774 si e reprodus in volumul ”Moldova in epoca feudalismului”. Un act documentar de valoare incontestabila care atesta existenta satului Benesti este datat din anul 1429 – ”Documente Romaniae”, carta 1449 – 1486, volumul I de C. Caprosu si L. Simanschi.

La originea satului Tanacu, ca la a multora dintre asezamintele romanesti, se afla o biserica, o bisericuta din stejar numita „a Tanacului si Milianei”, care a durat pana in 1820 cand a ars. Pe temeliile acesteia s-a ridicat in 1926 o alta biserica. In Burghelesti prima biserica construita a fost in 1819, iar in satul Benesti exista o biserica de sat zidita in 1826, dar mai este si o bisericuta din valatuci, numita „a Romascestilor”, construita in 1810 si situata in cimitirul din partea de sud a satului. La aceste biserici se afla cateva carti de cult valoroase tiparite intre anii 1728 – 1845.

Pe teritoriul comunei au fost descoperite 14 urme de locuire omeneasca incepand din epoca neolitica, Cultura Cucuteni. O dovada incontestabila ca aici au fost asezari omenesti o formeaza tezaurul descoperit la Chiscul Ulucilor. In urma sapaturilor arheologice s-a descoperit un tezaur format din 141 monede, din care 134 de argint si 7 de aur si mai multe bordeie feudale din sec.VIII-IX si un bordei din secolul XVIII. Descoperirea acestui tezaur de la Chiscul Ulucilor atesta ca aici a fost vatra satului Tanacu. Din zona in care s-a descoperit tezaurul au fost adunate cateva fragmente de ceramica apartinand secolului XVI – XVII.

In anul 1906 a fost infiintata o cooperativa de credit - Banca populara din Tanacu – cu numele „Mugurul primaverii” care a functionat pana in anul 1948, aceasta cooperativa fiind parghia de sustinere economica a satenilor. Intre anii 1920 si 1925 s-au mai infiintat o institutie economica cu numele „Cooperativa de consum” si o asociatie sateasca cu numele „Spicul”- prin aceste doua institutii satenii au putut sa-si achizitioneze mijloace mecanizate pentru agricultura, iar pana in anul 1948, comuna Tanacu s-a situat printre cele mai infloritoare din judet.

b. Asezari :

Tanacu sat este resedinta de comuna, situat la nord-est de Vaslui, spre izvoarele paraului Valea Seaca, afluent pe dreapta paraului Burghina. Documentar este atestat din secolul al XV-lea. Economia are caracter agricol. In anul 1966 numara 2806 locuitori, in anul 1977 avea 2399 locuitori iar in anul 2007, populatia satului era de 1965 de locuitori. Satul este format din doua parti, Tanacu propriu –zis si Burghelesti, in partea de sud. In trecut se spunea ca pe dealurile din comuna Tanacu au fost 9 mori de vant, in 1914 mai existau doar doua mori de vant, una in satul Tanacu si una in satul Benesti, iar intre 1914 si 1929 s-au infiintat 2 mori cu motor pe benzina.

Benesti – sat, este situat pe valea paraului Dumbrava, afluent pe dreapta paraului Burghina, la est de satul Tanacu, pe un teritoriu cu urme de locuire cunoscuta din epoca bronzului. Economia are caracter agricol. In anul 1966 avea 781 locuitori, in 1977 numara 646 locuitori, iar in 2007 satul Benesti avea 415 locuitori.

In curs de actualizare!